Deficitul bugetar a urcat la 8,65% din PIB anul trecut, de la 5,61% din PIB în 2023, potrivit datelor publicate miercuri seara de Ministerul Finanţelor.
În sistem ESA, în ultimii 20 de ani, un deficit bugetar mai mare a fost consemnat în 2009 - 9,5% din PIB şi în anul pandemiei 2020 - 9,2% din PIB, potrivit datelor afişate de Ministerul Finanţelor, consultate de Agerpres.
Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2024, conform datelor operative, s-a încheiat cu un deficit de 152,72 miliarde lei, respectiv 8,65% din PIB faţă de deficitul de 90,06 miliarde lei, respectiv 5,61% din PIB, aferent anului 2023.
Veniturile totale au însumat 574,60 miliarde de lei în anul 2024, înregistrând un avans de 10,4% (an/an), susţinut de încasările din venituri curente (+17,4%): în principal contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit şi venituri nefiscale, care includ şi efectele amnistiei fiscale instituite prin O.U.G. nr. 107/2024.
Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 49,04 miliarde lei, în creştere cu 21,4% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20%, peste dinamica fondului de salarii din economie (16,8%), evoluţia acestei categorii de încasări fiind influenţată de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator şi de majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată, precizează sursa citată.
Totodată, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (60,3%) şi aferente declaraţiei unice (13,9%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende rămâne în teritoriul negativ (-3,1%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creşterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situaţiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reţinerea cotei de impozit de 5%), a explicat Ministerul Finanţelor.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 189,51 miliarde lei, în creştere cu 19,4% (an/an), peste evoluţia fondului de salarii din economie, încasările fiind influenţate pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilităţile fiscale acordate salariaţilor din sectorul construcţii, agricol, industria alimentară şi a activităţilor de creare de programe pentru calculator, majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi majorarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară, iar negativ de restituirea sumelor reţinute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (O.U.G. nr. 4/2023) şi de majorarea scutirii obligaţiilor de plată pentru anumite categorii de salariaţi de la 200 lei/lunar la 300 de lei/lunar.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 35,98 miliarde lei, consemnând o creştere de 23,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenţii economici şi impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluţia acestei categorii de încasări a fost influenţată negativ de redirecţionarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări şi/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (- 400 milioane lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 120,95 miliarde lei, în creştere cu 15,9% (an/an), în condiţiile în care valoarea restituirilor de TVA a fost similară celei din anul anterior. Potrivit MF, evoluţia încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susţinută şi de modificările fiscale aduse prin Legea nr. 296/2023, precum creşterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităţilor sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.
Veniturile din accize au însumat 46,33 miliarde lei, înregistrând o creştere de 24,3%, susţinută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+27%). Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică de 19,2%. Evoluţia lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au însumat 49,06 miliarde lei, înregistrând un avans de 17,2% (an/an), susţinut de încasările din vărsăminte din veniturile nete ale BNR şi dividende.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 42,62 miliarde lei, în scădere cu 37% (an/an).
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 727,32 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 19,1% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 3,16 puncte procentuale faţă de anul 2023, de la 38,06% din PIB la 41,22% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 164,60 miliarde lei, în creştere cu 24% comparativ cu anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,3% din PIB, cu un punct procentual mai mari faţă de anul precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 93,66 miliarde lei, în creştere cu 21,4% comparativ cu anul precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 23,8% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 36,28 miliarde lei, cu 6,37 miliarde lei mai mari faţă de anul precedent.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 223,93 miliarde lei, în creştere cu 17,2% comparativ cu anul precedent. "Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024 cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe anul 2024, au fost în sumă de 3,46 miliarde lei", se precizează în nota privind execuţia bugetului consolidat.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 17,10 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,40 miliarde lei) care reprezintă 19,86% din total subvenţii.
Alte cheltuieli au fost de 19,56 miliarde lei reprezentând, în principal, burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor potrivit Legii nr.165/2013 şi a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 57,43 miliarde lei.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 120,21 miliarde lei, în creştere cu 19,4% comparativ cu anul precedent, când au fost în valoare de 100,65 miliarde lei.
Bugetul pentru anul 2024 a fost construit iniţial pe un deficit de 5% din PIB.