Curtea Supremă a SUA a respins joi programele de admitere care pun accent pe incluziunea rasială la Universitatea Harvard și la Universitatea Carolina de Nord, astfel dând o lovitură mare politicilor de acțiune afirmativă deseori folosite pentru a mări numărul de grupuri afro-americane, hispanice și alte minorități care sunt mai slab reprezentate în campusuri, potrivit Reuters.
Judecătorii au decis în favoarea unui grup numit Studenți pentru Admiterea Echitabilă, fondat de activistul anti-acțiune afirmativă numit Edward Blum, în apelul față de deciziile instanțelor inferioare care au menținut programele folosite la cele două universități prestigioase pentru a avea diversitate printre studenți.
Decizia, care a fost luată de judecătorii conservatori ai Curții, magistrații liberali fiind disidenți, a fost de 6 la 3 împotriva Universității Carolina de Nord și de 6 la 2 față de Harvard. Judecătorul liberal Ketanji Brown Jackson nu a participat la cazul Harvard.
În alte decizii majore de anul trecut care au fost luate în principiu de judecătorii conservatori, Curtea a întors decizia din 1973 Roe v. Wade care legalizase avortul la nivel federal și a lărgit drepturile de port armă - două decizii marcante.
Judecătorul-șef al Curții, John Roberts, notează în numele majorității: „Programele de admitere de la Harvard și UNC nu pot fi reconciliate cu garanțiile Clauzei de Protecție Egală”, referindu-se la promisiunea Constituției SUA privind protecția egală în fața legii.
„În același timp”, spune Roberts, „așa cum toate părțile sunt de acord, nimic din această opinie nu ar trebui să fie interpretată ca fiind o interdicție a universităților de a lua în considerare discuția unui aplicant despre cum rasa i-a afectat viața, fie prin discriminare, inspirație, sau altfel”.
Magistratul conservator a apreciat că un „student trebuie examinat în funcţie de experienţele sale individuale, nu pe baza criteriilor rasiale”.
Mai multe universităţi americane au introdus criterii rasiale şi etnice în procedurile lor de admitere la sfârşitul anilor '60, la acea vreme pentru a corecta inegalităţile generate de trecutul segregaţionist al SUA şi a creşte ponderea studenţilor de culoare, hispanici sau amerindieni, transmite Agerpres.
Aceste politici, aşa-numite de „discriminare pozitivă”, au fost mereu criticate de politicienii conservatori, care au avertizat că ele conduc la un „rasism în sens invers”.
În anul 1978, Curtea Supremă a interzis cotele de studenţi pe baza unor astfel de criterii, dar a autorizat în schimb universităţile să ia în calcul la admitere şi criteriile rasiale.
Magistraţii progresişti şi-au manifestat joi nemulţumirea după hotărârea căreia ei s-au opus şi care modifică jurisprudenţa stabilită în 1978. Curtea „anulează decenii de jurisprudenţă şi de progrese imense (...), cimentează o regulă artificială a culorii pielii ca principiu constituţional într-o societate profund segregată, în care chestiunea rasială a avut mereu importanţă şi va continua să aibă”, a spus judecătoare progresistă Sonia Sotomayor.
Grupul lui Blum a depus acțiuni în instanță în 2014 și a acuzat UCN de discriminarea împotriva aplicanților albi și asiatici americani și a acuzat Harvard de discriminarea aplicanților de origine asiatică.
Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor a SUA, Kevin McCarthy, a salutat noua decizie a Curţii Supreme a SUA, apreciind că ea restabileşte egalitatea între studenţi.
O reacţie similară a venit din partea fostului preşedinte republican Donald Trump, care a scris pe platforma sa Truth Social că „astăzi este o zi mare pentru America”. „Revenim la un sistem bazat pe merit, aşa cum ar fi trebuit să fie”, a adăugat el.
Actualul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, urmează să aibă o intervenţie pe acest subiect, fiind de aşteptat ca el să critice decizia Curţii Supreme.