Poliția din Nordul Olandei a aflat mai multe despre mașina care a fost folosită în spectaculosul furt al aurului dacic din cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului” de la Muzeul Drents, sâmbătă dimineață. Este vorba despre un Volkswagen Golf de culoare gri închis, furat, care a fost găsit ars sub un viaduct de lângă localitatea Rolde. Făptașii au plecat apoi cu o altă mașină, scrie cotidianul De Telegraaf.

ACTUALIZARE 16:00 Scoaterea din ţară a pieselor din tezaurul dacic pentru expoziţia din Olanda fără emiterea unei hotărâri de Guvern a intrat în vizorul procurorilor de la Parchetul General.

„Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă care să ducă la lămurirea completă a situaţiei care a generat furtul, în data de 25 ianuarie a.c., a patru obiecte de patrimoniu din categoria Tezaur, aflate la Muzeul Drents din Assen, Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), în care avea loc expoziţia internaţională 'Dacia! Empire of Gold and Silver'”, se arată într-un răspuns al Biroului de informare şi relaţii publice din Parchetul General la întrebarea dacă este anchetat contractul prin care au fost scoase obiectele de tezaur din ţară, fără emiterea unei hotărâri de Guvern.

ACTUALIZARE 13:00 Premierul Marcel Ciolacu confirmă că nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru scoaterea obiectelor dacice parte ale Tezaurului României, din ţară, pentru expoziţia din Olanda. El a declarat că este adevărat că nu a existat această Hotărâre şi a adăugat că vom afla toate detaliile, scrie News.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat de ce nu a existat o Hotărâre de Guvern pentru mutarea Tezaurului în Olanda, în condiţiile în care pentru celelalte expoziţii, de la Roma sau din Lisabona, au existat astfel de HG-uri.

”Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a răspuns premierul, după participarea la ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunţat duminică organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur.

”Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, a dat asigurări premierul.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, în legătură cu furtul pieselor dacice de la Muzeul Drents din Olanda, că se comunică permanent între Poliţia Română şi cea din Olanda, se cooperează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii.

ACTUALIZARE 11:25 Muzeul Naţional Brukenthal va fi închis până vineri, într-o campanie numită „Şi tu ai fost jefuit! Muzeele contează!”, prin care atrage atenţia asupra protejării patrimoniului cultural naţional, informează un comunicat de presă, transmite Agerpres.

„Şi tu ai fost jefuit! Muzeele contează! O campanie a Muzeului Naţional Brukenthal pentru susţinerea muzeelor şi angajaţilor acestora, de conştientizare şi atenţionare cu privire la protejarea patrimoniului cultural naţional! Între 27 ianuarie şi 31 ianuarie 2025, conducerea Muzeului Naţional Brukenthal a luat hotărârea închiderii sediilor instituţiei. În această perioadă va fi desfăşurată o campanie pentru susţinerea muzeelor şi angajaţilor acestora, de conştientizare şi atenţionare cu privire la protejarea patrimoniului cultural naţional. Muzeul va găzdui o serie de discuţii focalizate pe problemele de securitate şi siguranţă a patrimoniului; totodată, vom realiza informări în mediul online şi prin distribuire de pliante în susţinerea unui proces de conştientizare a publicului asupra importanţei patrimoniului cultural şi a importanţei muzeelor care depozitează, conservă, restaurează, cercetează, expun şi promovează piesele deţinute”, se arată în comunicat.

Deschis în 1817, Muzeul Naţional Brukenthal este cea mai veche instituţie muzeală din România, având cea mai importantă colecţie de artă europeană; de asemenea, muzeul are cea mai vastă colecţie din ţară, peste 1,6 milioane de piese, şi administrează atât piese ale statului român, cât şi piese ale Parohiei Evanghelice CA din Sibiu, retrocedate în anul 2005 şi aflate în comodat în cadrul instituţiei muzeale.

În medie, doar 10% dintre lucrările de artă furate au şansa de a fi recuperate, spun cei de la Muzeul Naţional Brukenthal.

„Furată din Luvru în 1911, Mona Lisa a fost recuperată în 1914; picturi de Vermeer, Rembrandt şi Degas, aflate între cele 13 lucrări furate în 1990 din Muzeul Isabella Stewart Gardner în Boston, nu au fost recuperate până în prezent. Muzeul Naţional Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968, când au fost furate 8 tablouri dintre care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziţiei realizată despre acest eveniment, am tras mai multe semnale de alarmă”, se precizează în comunicatul de presă.

ACTUALIZARE 11: 15 Potrivit site-ului olandez NOS, ministrul Culturii din România doreşte o întâlnire cu prim-ministrul olandez Schoof şi cu regele Willem-Alexander cu ocazia comemorării eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz din Polonia, la care vor participa cu toţii. Premierul Marcel Ciolacu a anunţat pe Facebook că ministrul Culturii, Natalia Intotero, va transmite un „mesaj ferm” din partea Guvernului şi va sublinia că piesele furate trebuie recuperate cât mai repede.

Presa românească scrie că Muzeul Naţional de Istorie ia în calcul să meargă în instanţă dacă se dovedeşte că Muzeul Drents nu a dispus paza corespunzător, notează articolul publicat pe site-ul NOS.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat că la muzeu nu era niciun paznic în momentul furtului. Potrivit Muzeului de Istorie din România, cel puţin un paznic ar fi trebuit să fie prezent 24 de ore din 24, însă documente văzute de postul olandez RTV Drenthe arată că nu există nimic în acest sens în contract, iar muzeul din România ar interpreta contractul în mod diferit.

Știrea inițială

Poliția presupune că mașina suspectă era parcată undeva în zona Groningen, North Drenthe și Assen. Este posibil ca mașina să fi avut plăcuțe de înmatriculare furate cu datele K-813-BK la momentul respectiv. Mașina avea anterior plăcuța de înmatriculare P-343-RL și a fost furată în cartierul Ingelandstraat din Alkmaar miercuri seara, 22 ianuarie, între orele 20:30 și 03:30. 

O echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la anchetarea acestui jaf care a devenit o știre mondială.

În aceeași perioadă, plăcuțele de înmatriculare cu numărul de înmatriculare K-813-BK au fost furate din van Aylvaweg din Witmarsum, lângă A7. Polițiștii caută imagini și ponturi din zona în care a avut loc furtul mașinii și al plăcuțelor de înmatriculare. Mașina a fost văzută în Groningen pe 23 ianuarie, în jurul orei 04:20. Sunt imagini de la o cameră de supraveghere ANPR de pe Julianaplein din oraș.

Mașina a fost revăzută abia aproape  după 48 de ore în vecinătatea Muzeului Drents, la scurt timp după spargerea din 25 ianuarie în jurul orei 03:45. Între timp, acum nu se știe unde se află mașina. Aflarea locului în care s-a aflat mașina în perioada cuprinsă între joi 23 ianuarie în jurul orei 04:20 și sâmbătă 25 ianuarie în jurul orei 03:50 este foarte importantă pentru poliție, mai scrie De Telegraaf.

Volkswagenul Golf gri a fost găsit ars sub viaductul N33 la Grolloërstraat, lângă Rolde, la 7 kilometri de muzeul în care s-a dat jaful. 

Poliția are imagini care arată cum a izbucnit incendiul. Câteva momente mai târziu, un alt autovehicul poate fi văzut oprind în apropierea mașinii în flăcări. Poliția presupune că autorii au fugit cu acel autoturism.

Polițiștii consideră că suspecții au fugit cu mașina respectivă. Poliția lucrează la caz cu zeci de detectivi și specialiști. Urmărirea capodoperelor furate și a suspecților este prioritatea autorităților olandeze, mai scrie sursa citată.

Detectivii analizează vizitatorii anteriori ai expoziției. Hoții de artă și bijuterii fac aproape întotdeauna cercetări preliminare înainte de a comite jaful. Poliția examinează înregistrările camerelor de supraveghere și interoghează angajații. A fost observat vreun comportament ostentativ? Da, este concluzia la care s-a ajuns. Și astfel, poliția are piste interesante pentru anchetă.

Polițiștii cercetează o persoană care a avut un comportament suspect la expoziția aurului dacic, cu puțin timp înainte de jaful comis sâmbătă, scrie De Telegraaf.

Un bărbat purtând o șapcă și o geantă mare a fost văzut la muzeu cu cinci zile înainte de jaf, scrie publicația olandeză.

Poliția a confirmat că individul care avea un comportament suspect este acum investigat.

Până în prezent, poliția a primit cel puțin 60 de ponturi cu privire la jaf. O echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri de poliție lucrează la acest caz.

Atât poliția olandeză, cât și cea română nu exclud faptul că în spatele jafului s-au aflat infractori străini și că a fost un jaf foarte bine țintit, notează De Telegraaf.

Anchetatorii nu exclud ca hoții să fie români, dar în vizorul lor este și infamul clan Remmo, o grupare de crimă organizată de origine libanezo-kurdă care a comis în ultimii ani în mai multe rânduri spectaculoase jafuri de artă în Germania.

Aceștia au antecedente în furturi de opere de artă, el dobândind o faima mondială după ce au spart Grunes Gewolbe (Seiful Verde) din Dresda, furând „Tezaurul Saxon”.

Clanul este cunoscut pentru o mulțime de infracțiuni: trafic de droguri, spargeri, contrabandă, spălare de bani, crime. Este considerat una dintre cele mai influente organizații criminale din Germania. Prima infracțiune majoră atribuită familiei Remmo a fost comisă în 1992: doi membri au împușcat un furnizor de catering din fosta Iugoslavie.

Furtul unei monede de aur de la Muzeul Bode din Berlin în 2017, în valoare 3,75 milioane de euro, a făcut senzație în întreaga lume. Numită „Big Maple Leaf”, este cea mai mare monedă de aur din lume și cântărește 100 de kg. Aceasta încă nu a fost recuperată, se crede că a fost fie tăiată în bucăți, fie topită și vândută. Patru membri ai clanului Remmo au fost acuzați oficial în ianuarie 2019 de furtul acestei monede.

În noiembrie 2019, membri ai clanului Remmo au pătruns în Grunes Gewolbe (Seiful Verde) din Dresda și au furat diamante și bijuterii baroce din aur. Atunci, au fost furate obiecte de artă și 21 de bijuterii cu un total de 4.300 de diamante cu o valoare asigurată de cel puțin 113,8 milioane de euro.

În decembrie 2022, membrii familiei Remmo au predat poliției din Saxonia, prin intermediul avocaților lor, cea mai mare parte a Tezaurului Saxon furat din Seiful Verde. Predarea a fost precedată de negocieri ample cu avocații inculpaților. Cu toate acestea, unele părți ale comorii returnate au fost predate într-o stare deformată, zgâriată, ruginită, ruptă și incompletă. Un expert a estimat prejudiciul total la aproximativ 22-25 de milioane de euro.

În mai 2023, Wissam Remmo, Rabieh Remo, Bashir Remmo, Abdul Majed Remmo și Mohamed Remmo au fost gășiți vinovați de furtul bijuteriilor din Dresda (furt cu arme, incendiere deosebit de gravă și vătămare corporală gravă) și condamnați la pedepse cu închisoarea între patru ani și patru luni și șase ani și trei luni. Ahmed Remmo a fost achitat deoarece avea un alibi.

Clanul Remmo provine probabil din grupul etnic „Mhallami”, care trăia în sudul Anatoliei. Membrii lor au fost inițial oprimați acolo, astfel că membrii familiei au venit în Germania.

Issa Remmo este considerat capul familiei. El are cel puțin 13 copii și se prezintă în public ca antreprenor.

Aproximativ 500 de persoane ar face parte din clanul lui Remmo, precizează T-Online. Deși Issa Remmo a fost deja judecat, el nu a fost niciodată condamnat. Cu toate acestea, unii dintre cei 13 copii ai săi au antecedente penale.

În 2017, un procuror a atribuit clanului peste 1.000 de infracțiuni – în principal spargeri și furturi – cu o pierdere totală de peste 28 de milioane de euro.

Conform investigațiilor efectuate de Oficiul de Stat pentru Investigații Penale din Berlin, clanul dispune de o rețea de oameni de fațadă în Beirut, Tripoli și Berlin pentru a-și investi în mod profesionist veniturile provenite din infracțiuni în afaceri legale.

Poliția examinează înregistrările camerelor de supraveghere și interoghează angajații muzeului.

Valoarea totală a asigurării expoziției „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents din Assen, se ridică la peste 30 de milioane de euro, a anunțat duminică Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, într-o conferință de presă. Suma asigurată pentru cele patru piese furate nu a fost dezvăluită.

Târnoveanu a declarat că asiguratorul „este o mare companie olandeză”, care a făcut toate cercetările necesare pentru a se convinge că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii.

„Asigurarea generală, pe care o pot dezvălui, se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziția. Nu pot să dezvălui suma asigurată pentru piesele furate, aceasta este o informație confidențială, la care au acces doar organele de anchetă”, a spus directorul muzeului.

Coiful de Aur de la Coţofeneşti și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia au fost furate sâmbătă la Muzeul Drents, din Assen, Olanda, de trei persoane neidentificate. Zidul exterior al clădirii a fost aruncat în aer, iar jaful a durat sub 5 minute.

Expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 și s-a închis azi.

Potrivit Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori.