Timp de trei generații, familia Liebig din Görlitz și-a câștigat existența construind vagoane de tren în fabrica deținută de Alstom. De acum înainte, însă, membrii familiei și colegii lor vor face arme, după ce uzina veche de 176 de ani a fost preluată de o companie din domeniul apărării, scrie Financial Times.

La fel ca mulți alți producători din vestul Europei, Alstom a decis să închidă uzina de trenuri din cauza costurilor prea ridicate, alegând să mute producția în țări cu salarii mai mici.

„Ceea ce este foarte trist pentru mine personal, profund trist, este că încă avem nevoie de producție de armament”, a spus Carsten Liebig, care s-a pensionat în 2021 după ce și-a dedicat toată viața construirii de trenuri și tramvaie ce transportă pasageri în țări precum Germania și Israel.

Liebig a spus că speră ca noul acord dintre Alstom și KNDS să le ofere șansa foștilor lui colegi să își păstreze joburile din fabrică (KNDS a promis că va păstra 350 dintre cei 700 de angajați ai uzinei), dar că suferă din cauza pierderii unei industrii atât de importante pentru identitatea orașului său.

Peste tot în țară, germanii s-au obișnuit să vadă cum activitatea întreprinderilor din industria auto, chimică și de inginerie mecanică s-a prăbușit, închiderea lor însemnând și pierderea joburilor bine plătite de care au depins multe din generațiile precedente.

Producția în sectoarele industriale care consumă cea mai mare cantitate de energie în Germania a scăzut cu 20%, în comparație cu 2021 – doar un an mai târziu, Rusia a invadat Ucraina și Germania a pierdut accesul la gaze naturale ieftine.

Pentru mulți germani care trăiesc în estul țării, criza actuală reprezintă un al doilea val de dezindustrializare cu care s-au confruntat de la reunificarea Germaniei în 1990.

De aceea, momentul istoric al reînarmării Germaniei oferă acum un licăr de speranță pentru o țară unde aproape un sfert de milion de joburi în sectorul industrial au dispărut de la izbucnirea pandemiei și până în prezent.

Și alte orașe ar putea trece prin același proces de tranziție industrială ca și Görlitz, potrivit primarului Octavian Ursu, care are origini române.

Cheltuielile în domeniul apărării au crescut cu aproape 80% din 2020, ajungând la peste 90 de miliarde de euro anul trecut, potrivit estimărilor NATO.

Rheinmetall, Diehl Defence, Thyssenkrupp Marine Systems și MBDA au contribuit împreună la crearea a 16.500 de joburi noi – o creștere cu peste 40% – și plănuiesc să angajeze alți 12.000 de oameni până în 2026.

„Găsirea și instruirea oamenilor potriviți” va fi marea provocare a companiilor din industria de apărare care caută să își crească activitatea, potrivit analistului Benjamin Heelan de la Bank of America.

Tot mai multe companii au început să caute angajați din industriile aflate în cădere, precum cea auto, pe care îi aduc la ei, îi reinstruiesc și îi pregătesc pentru noile lor sarcini.

Și acționarii companiilor din industria de apărare se bucură de câștiguri mult mai mari – între 25% și 40% – pe măsură ce obțin tot mai multe contracte cu guvernul.

„Dacă folosim acum banii contribuabililor germani pentru securitate, atunci trebuie create și joburi noi în Germania”, a spus directorul general al Rheinmetall, Armin Papperger, care a dezvăluit intenția companiei de a prelua fabrici redundante din industria auto.

În timp ce Volkswagen se pregătește să își reducă la jumătate producția și să închidă o fabrică din Osnabrück, Rheinmetall plănuiește să o transforme într-o uzină de tancuri sau muniție, având comenzi în așteptare de 55 de miliarde de euro.

Totuși, planurile marilor producători de arme ar salva doar o fracțiune din zecile de mii de angajați care urmează să fie dați afară din industria auto din Europa.

Exact cât de entuziasmați sunt germanii să se alăture inițiativei de reînarmare a țării lor și de susținere militară a Ucrainei – dacă nu ca muncitori în fabricile de tancuri, atunci ca soldați în armata germană – rămâne de văzut.

Sebastian Wippel, care a ratat de puțin ocazia în 2019 de a deveni primul primar al orașului Görlitz din partea partidului de extremă dreapta AfD, a spus că armata Germaniei are nevoie de tancuri, dar a pus sub semnul întrebării unde vor ajunge armele produse în oraș.

„Vor fi tancurile construite aici vândute sau donate direct Ucrainei? Asta, bineînțeles, nu ar fi bine”, a spus Wippel, care a adăugat că industria de apărare nu trebuie să devină un mijloc prin care țara este împinsă la război.

Premierul Saxoniei, Michael Kretschmer, care s-a opus de mult timp livrării de arme Ucrainei, vede cu ochi buni transformarea fabricii de trenuri din Görlitz într-o uzină de tancuri.

„Tehnologiile care vor fi produse în Görlitz pe viitor vor ajuta la protejarea Europei. Este o oportunitate enormă pentru oraș și pentru joburi bune și sigure”, a spus Kretschmer.

Alte persoane din industrie, precum Axel Drescher, din partea sindicatului IG Metall, se tem de posibilitatea ca expansiunea sectorului de apărare să țină mult timp.

„Va fi producția de tancuri un job sustenabil? Să sperăm că nu. Să sperăm că războaiele se vor încheia în curând”, a spus Drescher.

Liebig vede schimbările recente dintr-o perspectivă mai pragmatică. „Din păcate, așa stau lucrurile. Lumea merge mai departe – tot ce putem este să sperăm că se vor păstra cât mai multe joburi.”