Guvernul vrea ca în PNRR să înlocuiască plafonul de cheltuieli însumând 9,4% din PIB pentru sistemul de pensii - ce cuprinde și pensiile speciale - cu un indicator care, în aceeași măsură, să aducă „disciplină financiară”, dar fără a afecta posibilitatea de actualizare sau majorare a pensiilor pe viitor, a declarat, la Digi24, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. El susține că, în PNRR, plafonul de 9,4% din jalonul reformării sistemului public de pensii este pe 50 de ani, un „termen foarte lung”, potrivit ministrului.

„Plafonul de 9,4% din sistemul de pensii, care include și pensiile speciale, poate fi un obstacol pe viitor dacă Guvernul ar trebui să ia an de an măsuri de actualizare sau de majorare a pensiilor pentru a răspunde fie unei evoluții ascendente a inflației sau a altor influențe care sunt la nivel macroeconomic. Ar trebui Guvernul, în funcție de acestea, să actualizeze sau să majoreze pensiile. 

Termenul pentru care noi avem acest plafon de 50 de ani este unul pe termen foarte lung, să menții astfel de plafon de cheltuieli, în condițiile în care media acestui plafon de cheltuieli în statele europene ajunge undeva la 13% din PIB. 

Deci e limpede că din această perspectivă n-aș vrea să se înțeleagă că - ne urmărește Comisia Europeană în declarațiile noastre - că noi dorim eliminarea acestui plafon, ci înlocuirea indicatorului cu unul care poate să aducă tot disciplină financiară. 

Ne-am gândit să fie ponderea transferurilor de stat către bugetul asigurărilor sociale în PIB la un anumit procent. Încă nu-l avem stabilit. Noi am dori să îl înlocuim cu un alt indicator pentru ca să lase liberă decizia Guvernului pe viitor în privința actualizării pensiilor, să nu ajungă acest indicator un blocaj sau să frâneze măsurile pe care Guvernul ar trebui să le decidă în perioade cum este acesta în privința inflației. 

În alte state UE nu există plafon. Pot să spun cu siguranță că noi avem sistemul de pensii speciale și legile acestea și rate de înlocuire, procentele după care se calculează aceste pensii comparabile cu celelalte state membre. Problema de fond e discrepanţa între sistemul de pensii speciale cu rate de înlocuire a veniturilor foarte eterogene, de la procente care variază între 60%, până la 85%, când dincolo, în sistemul de pensii  general, procentul despre care noi discutăm,  este de 43,5%, deci aici este problema pe fond a României

Noi dacă am face această reducere a pensiilor speciale și am rămâne cu plafonul de 9,4% din PIB n-am rezolva pe fond pe 50 de ani problema actualizării și a majorării pensiilor, pentru că avem aproape spre 115 miliarde de lei fondul de pensii general și 12 miliarde de euro în fondul de pensii speciale, ceea ce denotă că oricâte măsuri luăm în privința pensiilor speciale, mai avem nevoie și de alte măsuri pentru a creea spațiul bugetar necesar pentru sistemul de pensii”, a declarat oficialul din Guvern.

Marcel Boloș spune că Ministerul Muncii este coordonatorul reformei.

„Până rezolvăm jalonul cu pensiile speciale, care se regăsește în cererea de plată numărul 3, noi nu putem înainta cu celelalte jaloane. 

Comisia a cerut ca cele 3 reforme cu impact bugetar major – pensiile speciale, pensiile generale și legea salarizării bugetarilor - să fie analizată la impact pentru a vedea care este impactul macro asupra bugetului și pentru a vedea dacă noi asigurăm condiția de sustenabilitate pentru cele 3 reforme, condiție comună”.

Liderii coaliţiei s-au reunit, marţi dimineaţă, la sediul Guvernului, printre subiectele principale fiind renegocierea PNRR, rotativa guvernamentală care ar urma să aibă loc la finalul acestei luni, potrivit protocolului semnat în urmă cu un an şi jumătate, dar şi reducerea cheltuielilor publice şi supraimpozitarea veniturilor.

România urmă să trimită propunerile de modificare pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până pe 30 aprilie, dată considerată „orientativă” de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Printre propunerile înaintate către Comisia Europeană se numără eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii și înlocuirea proiectului magistralei de metrou Gara de Nord - Filaret cu magistrala de metrou spre aeroportul Otopeni, se arată într-un comunicat publicat sâmbătă de MIPE.