Averea oligarhilor ruși a crescut cu aproape 40 de miliarde de dolari, arată cel mai recent clasament Bloomberg Billionaires de la începutul lunii decembrie. Lista îi prezintă pe cei mai bogați 500 de oameni din întreaga lume, iar printre primii 100 de miliardari se află șase ruși.

În ciuda sancțiunilor internaționale impuse de Occident împotriva companiilor și persoanelor fizice din Rusia din cauza războiului din Ucraina, de la începutul anului 2023, averea oamenilor de afaceri din Rusia a crescut cu 38,575 miliarde de dolari, scrie Kiev Post.

De exemplu, Alisher Usmanov, un oligarh rus și fost președinte al Federației Internaționale de Scrimă și-a sporit averea cu aproape 2 miliarde de dolari, în ciuda faptului că a fost sancționat de Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și alte țări. Usmanov are afaceri în special în metalurgie și minerit, telecomunicații și tehnologia informației. De asemenea, se spune că este apropiat de mai mulți oficiali ruși de rang înalt, inclusiv de președintele rus Vladimir Putin și Dmitri Medvedev. În luna august a acestui an, Usmanov a susținut că sancțiunile i-au afectat enorm reputația.

Pe lista bogaților se află și Leonid Mikhelson și Gennady Timchenko. Ambii sunt oligarhi sancționați și acționari ai companiei de gaze Novatek. Se estimează că au câștigat aproape 3 miliarde de dolari fiecare. Timchenko este considerat un prieten apropiat al lui Putin.

Vagit Alekperov, un alt om de afaceri sancționat și co-fondator Lukoil, este și el pe listă după ce și-a crescut averea cu aproape 10 miliarde de dolari.

Succesul financiar al oligarhilor ruși ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea sancțiunilor economice. În ciuda așteptărilor că economia rusă se va prăbuși și averea celor mai bogați ai săi se va prăbuși, obligând autoritățile să oprească războiul împotriva Ucrainei, se observă contrariul.

Primele sancțiuni ale Occidentului împotriva Rusiei au fost impuse în 2014, când Kremlinul a ocupat Crimeea ucraineană și o parte din regiunile Lugansk și Donețk

Lista sancțiunilor includea persoane din Rusia și Crimeea care s-au alăturat Kremlinului, companii din complexul militar-industrial, sectoare cheie ale economiei ruse și altele. Acest lucru a făcut ca rubla să se prăbușească. Sancțiunile adoptate nu au împiedicat Rusia să se pregătească pentru un război la scară largă cu Ucraina. Înainte de invazie, Kremlinul a fost avertizat în mod repetat cu privire la sancțiunile dure pe care ar urma să le suporte dacă invadează Ucraina. În 22 februarie 2022, cu doar două zile înainte de începerea războiului pe scară largă, SUA au aprobat patru pachete de sancțiuni împotriva băncilor și oligarhilor ruși. Europa le-a urmat exemplul: Germania a oprit procedurile de lansare a Nord Stream 2, iar UE a introdus sancțiuni împotriva parlamentarilor ruși. Și totuși, rușii au invadat Ucraina.

La trei zile după invazia la scară largă, pe 25 februarie, liderii mondiali au început să lucreze la noi sancțiuni împotriva Kremlinului.

UE a adoptat 11 pachete de sancțiuni împotriva politicienilor de rang înalt, oligarhilor și marilor corporații din Rusia.

Grupul de lucru internațional pentru sancțiuni împotriva Rusiei – condus de Andriy Yermak, șeful biroului președintelui Ucrainei, și Michael McFaul, directorul Institutului de Studii Internaționale Freeman Spogli (FSI) și fost consilier al președintelui SUA privind securitatea națională – și-a început activitatea în Ucraina. Grupul a invitat experți mondiali de top din diverse domenii pentru a lucra la viitoare pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

„Nimeni nu cunoaște economia Rusiei mai bine decât noi”, a declarat Vladyslav Vlasyuk, consilier al Biroului Președintelui și secretar al Grupului Internațional de Lucru pentru Sancțiunile Rusiei, pentru Kyiv Post.

Vlasyuk a spus că, deși colaborarea Ucrainei cu partenerii săi este bună, fiecare țară are propria abordare a modului în care trebuie impuse sancțiuni. De exemplu, statele baltice sunt pentru cât mai multe sancțiuni stricte, în timp ce Germania e mult mai atentă la impactul sancțiunilor asupra economiei sale.

Recent, G7 și-a anunțat intenția de a impune restricții asupra importului de  diamante rusești.

Având în vedere acest efort coordonat, așteptările erau ca economia Rusiei să se prăbușească. Nu a fost așa. 

În martie 2022, Robin Brooks, economistul șef al Institutului Internațional de Finanțe, a prezis că PIB-ul Rusiei va „scădea cu 30% până la sfârșitul anului 2022.”. Anul trecut, economia Rusiei a scăzut doar cu 2,1%. Și în 2024, se așteaptă o ușoară creștere. Fondul Monetar Internațional (FMI) a declarat că economia Rusiei va crește cu 1,1% în 2024.

Acest lucru s-a întâmplat din cauza creșterii prețului petrolului și a recuperării veniturilor din surse de energie, care au redus presiunea asupra deficitului bugetar al Rusiei.

FMI a spus că sancțiunile occidentale asupra exporturilor rusești de țiței au avut un efect mixt, petrolul rusesc încă se tranzacționează peste plafonul de preț de 60 de dolari stabilit de țările G7.

Kremlinul susține, de asemenea, în mod constant că economia rusă este pe creștere: „Rusia trăiește sub sancțiuni de zeci de ani și ne-am adaptat destul de bine”, a spus Dmitri Peskov.

În calitate de membru FMI, Rusia ar trebui să prezinte date statistice exacte și de încredere. Cu toate acestea, într-un comentariu pentru The Wall Street Journal, Petya Koeva Brooks, directorul adjunct al FMI pentru cercetare, a spus că în prezent sunt mai puține date disponibile despre economia Rusiei.

La rândul său, președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a spus că, în ciuda declarațiilor optimiste ale Kremlinului, realitatea este alta: „Poporul Rusiei este afectat masiv de invazia Rusiei în Ucraina.

La nivel macro, Kremlinul se pregătise pentru război. Are rezerve financiare substanțiale și continuă să crească cheltuielile pentru apărare și război, în ciuda creșterii prețurilor, a inflației și a scăderii rublei. În plus, Rusia și-a consolidat relațiile economice cu Beijingul, crescând importurile din China. De asemenea, Kremlinul a reușit să ocolească sancțiunile occidentale privind vânzarea petrolului și chiar și-a crescut câștigurile. Unii analiști susțin că în 2022 și 2023 Rusia a câștigat peste 382 de miliarde de dolari numai din vânzările de petrol.

Când Rusia a pierdut venituri semnificative din vânzarea de gaze naturale pe multe piețe occidentale, s-a concentrat în schimb pe vânzarea către țări care o putea ajuta să evite sancțiunile - țări precum Turcia, China, țările din Asia Centrală și Emiratele Arabe Unite.

Între timp, din cauza înghețării activelor rusești în valoare de 300 de miliarde de dolari în SUA și Europa, Kremlinul este obligat să cheltuiască bani din Fondul său Național de Asistență Socială (NWF).

Multe companii străine au părăsit piața rusă și continuă să facă acest lucru. Cei care continuă să facă afaceri cu Rusia sau mențin contacte cu Rusia sunt etichetați „sponsori internaționali ai războiului,”, ceea ce le afectează reputația.

Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției (NACP) a creat o bază de date deschisă numită „Sponsori Internaționali ai Războiului”. Această bază de date conține informații despre companiile internaționale care continuă să opereze sau să facă afaceri cu Rusia.

Majoritatea băncilor ruse păstrează accesul la SWIFT. Rusia poate folosi în continuare platforma pentru a efectua tranzacții internaționale și a deconta plăți transfrontaliere.

Rusia ocolește plafonul prețului petrolului. Rusia vinde țiței peste prețul plafonului G7 de 60 de dolari pe baril și își mută 71% din petrol prin flota umbră.

Rusia a importat în prima jumătate a anului 2023, în valoare de peste 900 de milioane de dolari pe lună, tehnologie de luptă cu prioritate înaltă, în ciuda controalelor la export asupra tehnologiei occidentale.

De aceea, Consiliul Atlantic și alte organizații solicită Occidentului nu numai să impună sancțiuni, ci și să monitorizeze respectarea acestora, să se asigure că nu există nicio posibilitate de eludare – și să se asigure că acestea funcționează.

Continuarea politicii de sancțiuni este, de asemenea, o mare provocare. Găsirea consensului și a sprijinului general pentru pachetele de sancțiuni în cadrul UE devine din ce în ce mai dificilă. În plus, efectul fiecărui pachet de sancțiuni durează șase luni și trebuie reaprobat la fiecare șase luni.

Pe de altă parte, rușii caută mereu modalități de a se sustrage de la sancțiuni. Unii au făcut deja recurs la Curtea UE. De exemplu, Aleksandr Pumpyansky, fiul oligarhului rus Dmitri Pumpyansky, care este acționar majoritar al companiei Pipe Metallurgical Company și al grupului Sinara, a obținut ridicarea sancțiunilor. Din martie, Curtea UE a emis deja cinci hotărâri privind anularea sancțiunilor.