La apariția primelor simptome de boală, mulți pacienți nu fac diferența între o infecție virală și una bacteriană, iar din această confuzie rezultă adesea administrarea inutilă de antibiotice, chiar și fără un consult medical în prealabil. Specialiștii atrag atenția asupra momentului corect în care este indicat tratamentul cu antibiotice, dar și asupra riscurilor majore pe care le implică utilizarea acestor medicamente fără recomandarea unui specialist.
Administrarea de antibiotice în infecțiile virale, precum răceala sau gripa, nu reprezintă o soluție eficientă și poate face mai mult rău decât bine organismului. Diagnosticul corect și recomandarea tratamentului adecvat trebuie să fie stabilite exclusiv de un medic specialist.
„Antibioticele sunt medicamente care tratează infecțiile cauzate de bacterii. Răcelile sunt maladii virale, cauzate de virusuri și, dacă nu vorbim de cazuri complicate, atunci când medicul decide o schemă de tratament specifică, în acest caz, al simptomelor comune de răceală sau gripă, antibioticele nu sunt indicate.
În general, dacă o răceală nu afectează plămânii, atunci, până la o probă contrarie, aceasta rămâne o viroză și nu ar trebui tratată cu antibiotice. În cazul în care analizele specifice arată o infecție, atunci, da, putem vorbi de o schemă de tratament diferită.”, a declarat pentru Digi24 Mihai Craiu, medic primar pediatrie și doctor în Științe Medicale.
„Utilizarea antibioticelor pentru infecțiile virale nu ajută în caz de boală, dar poate contribui și la efecte secundare foarte grave pe termen lung. Consumul de antibiotice la inceputul vieții copiilor, la vârste mici, atunci când medicul specialist nu recomandă în baza rezultatelor analizelor, se corelează cu alergii grave, șoc anafilactic, dismicrobism intestinal (disbioză intestinală, dezechilibru al microbiomului intestinal), colonizare cu Candida sau apariția infecțiilor cu Clostridium.
De asemenea, pe termen lung, utilizarea inutilă de antibiotice poate duce la aparitia obezitătii si a bolilor autoimune. Medicul decide dacă este indicat un tratament cu antibiotice pentru un copil care are febră, însă ținând cont de istoricul medical, analize specifice, de aspectele clinice ale bolii, dar și de vârsta copilului, de sezon și de circulatie a virusurilor in comunitate.”, a completat medicul Mihai Craiu.
„Consumul de antibiotice, când medicul nu recomandă, nu numai că nu este util, dar favorizează și apariția bacteriilor rezistente, care nu mai răspund la tratamentele standard atunci când chiar este vorba despre o boală care poate pune viața în pericol pacientului.”, a declarat pentru Digi24 Adrian Marinescu, medic primar infecționist.
„Antibioticele trebuie prescrise doar atunci când medicul suspectează o infecție bacteriană și există dovezi clinice clare. Acest lucru poate fi determinat prin simptome specifice, dar și analize de laborator sau alte investigații punctuale.
Pentru un diagnostic clar, chiar din primele zile, dacă febra persistă mai mult de 72 de ore cu tot cu tratamentul antitermic indicat, vizita la medicul specialist este obligatorie. Atunci, pe baza unor rezultate obținute din teste specifice, analize de sânge, teste de urină etc, medicul este în măsură să recomande tratament cu antibiotic dacă vorbim despre o infecție bacteriană.
În farmacii, antibioticele pot fi eliberate, sau așa ar fi normal să fie, doar pe baza rețetei medicale eliberată de medicul specialist, motiv pentru care consumul inutil, fără recomandare, nu ar trebui să existe.”, precizează medicul infecționist.
„Pentru infecțiile virale, tratamentul este simptomatic pe bază de medicamente antitermice și antiinflamatoare. Dacă vorbim despre gripă, atunci tratamentul poate conține și antivirale, însă medicul specialist, în urma unei evaluări specifice, va stabili ce formă de tratament este de ajutor pentru a trata boala. Antibioticele sunt un tratament prețios, dar trebuie consumate cu responsabilitate. Nu se iau preventiv, nu trebuie eliberate din farmacii fără rețetă și nu se pot folosi fără recomandarea specialistului.”, conchide Adrian Marinescu, medic primar infecționist.
Acest articol nu înlocuiește sfaturile unui medic specialist. Orice schemă de tratament sau recomandare de consum trebuie să vină din partea unei persoane autorizate.