Din ce în ce mai puțini tineri se află pe piața muncii din România. Numărul celor care muncesc scade de la o lună la alta, arată cele mai noi date venite de la Institutul Național de Statistică. Paradoxal, numărul seniorilor, al celor peste 50 de ani, care se angajează crește de la o lună la alta. Daniel David, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca, a explicat la Digi24 cum s-a ajuns la acest paradox.

La finalul anului trecut, rata șomajului, în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani era una uriașă, de 21,1%. 

Dacă ne uităm la numărul total de români care nu muncesc în acest moment, acesta depășește 440.000.

Ca de fiecare dată, rata șomajului este mai mare în anumite zone ale țării. Județele din regiunea Sud Muntenia se află în topul clasamentului, iar aici vorbim de o treime din populație care nu muncește. Pe listă se află județe precum Argeș, Călărași, Ialomița și Teleorman. 

Paradoxal, însă, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, în timp ce numărul tinerilor care muncesc este în scădere, numărul celor care au peste 50 de ani și care intră în câmpul muncii este în creștere. Ne uităm la prima jumătate a anului 2023. Și vedem cum numărul tinerilor a scăzut cu aproximativ 5.000, în timp ce numărul seniorilor a crescut cu 4.500. De altfel, una din estimările UE privind România este că se va tripla în următorii 10 ani numărul seniorilor de peste 65 de ani care vor lucra.

Daniel David, rectorul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca, a explicat la Digi24 de ce fug tinerii de muncă și de unde vine interesul pentru a munci în rândul persoanelor care au peste 50 de ani.

"Va trebui să vedem cât de stabil e acest trend, care e un fenomen interesant. Aș vrea să amintesc că profilul țărilor vestice s-a schimbat foarte mult. S-a modificat speranța de viață, avem tot mai mulți seniori, iar numărul de nașteri a scăzut sau s-a menținut constant, așa că e clar că la nivel social asistăm la o îmbătrânire a populației, dar asta  venit cu foarte multe programe interesante, noi de formare continuă, de educare profesională pe parcursul vieții pentru seniori. Mai ales cei din țările vestice sunt foarte activi, unii se implică în activități sociale, alții își extind activitățile după pensionare. Deci e un trend ca seniorii să fie mai implicați în câmpul muncii.

Dacă vorbim de 50 de ani, la 50 nici nu ești senior, până la 60 de ani ești în zona de adult în plină forță conform psihologiei dezvoltării, deci nu e neobișnuit în zona seniorilor.

E un lucru interesant însă în zona tinerilor, care aleg să intre în câmpul muncii mai târziu E și altă mentalitate. Adesea sunt protejați de familii. Noua generație refuză, are așteptari nerealiste și asta o să vă spună toți angajatorii, vor ca de la primul salariu să fie unul care le permite să își cumpere casă, mașină, neînțelegând că vei ajunge acolo dar trebuie să crești treptat.

E un fenomen interesant că tinerii refuză să intre în câmpul muncii pentru un salariu decent, dar insuficient în raport cu așteptările adesea nerealiste pe care le au.

Înainte de pandemie, război, în UE era un stil tolerabil, era multă bogăție. Dar, când lumea se schimbă, acest stil de viață e foarte riscant.

Poate seniorii sunt mai realiști, înțeleg ce înseamnă problemele la nivel social, e un lucru bun că se mențin activi", a declarat Daniel David.