Trimiterea celor 12 astronauți pe Lună rămâne una dintre cele mai mari realizări ale NASA, cu toate că ultima misiune a avut loc acum mai bine de 50 de ani. Motivul pentru care astronauții americani nu au mai vizitat Luna de atât de mult timp nu este unul tehnic sau științific, ci ține de politică și de bugetul disponibil, potrivit Bussines Insider.

Ultima misiune spațială pe Lună cu echipaj uman a fost Apollo 17 și s-a desfășurat în decembrie 1972. NASA a promis că vom mai vedea în curând astronauți americani pășind pe satelitul natural al Pământului.

Programul Artemis își propune nu doar să trimită din nou oameni pe Lună (cel mai devreme, în 2026), dar și să atingă niște obiective în premieră: prima femeie, primul afro-american și primul canadian care vor atinge suprafața Lunii.

Jim Bridenstine, șeful NASA în timpul administrației Trump, a spus că obstacolele care au stat în calea lansării altor misiuni cu echipaj pe Lună nu sunt de natură științifică sau tehnologică.

„Dacă nu era riscul politic, am fi pe Lună în acest moment”, a spus Bridenstine într-un apel telefonic cu reporterii în 2018. „De fapt, probabil că eram deja pe Marte.”

Cercetătorii și antreprenorii au propus de mult timp crearea unei baze lunare permanente.

„O stație umană permanentă de cercetare pe Lună este următorul pas logic. Este la doar trei zile depărtare. Ne putem permite să greșim fără să omorâm pe toată lumea”, a spus Chirs Hadfield, un fost astronaut. „Și avem mai multe lucruri pe care trebuie să le inventăm și apoi să le testăm ca să învățăm înainte să ne aventurăm mai departe.”

O bază lunară ar putea fi transformată mai apoi într-un depozit de combustibil pentru misiunile spațiale mai lungi, ar putea ajuta la crearea unor telescoape spațiale fără precedent, ar putea face mai ușoară colonizarea planetei Marte și ar putea rezolva mistere științifice importante despre Pământ și formarea Lunii.

O bază lunară ar putea deveni și un obiectiv turistic care ar susține economia viitoarelor colonii spațiale.

Dar mulți astronauți și alți experți spun că cele mai mari obstacole în calea misiunilor lunare cu echipaje umane sunt banale și destul de deprimante.

În primul rând, este o problemă legată de costuri. Cu toate că bugetul NASA din 2024 este de 24,9 miliarde de dolari, acești bani se împart la multe agenții și proiecte, precum Telescopul Spațial James Webb, uriașul program Space Launch System și misiuni îndepărtate spre Soare, Jupiter, Marte, centura de asteroizi, centura Kuiper și marginea sistemului solar.

În comparație, bugetul pentru apărare al Statelor Unite în 2024 este de aproximativ 883,7 miliarde de dolari.

Cu un buget atât de restrâns, proiectele NASA se lovesc de multe ori de deciziile guvernului. Bugetul pe 2024 a fost aprobat cu o întârziere atât de mare în Congresul american încât NASA a fost forțată să concedieze 8% din forța de muncă alocată centrului de cercetare și dezvoltare Jet Propulsion Laboratory în luna februarie.

Proporția de banii din bugetul federal alocată NASA este semnificativ mai mică față de acum 60 de ani. În 1965, bugetul NASA reprezenta 4% din bugetul federal – acum, procentul este de doar 0,36%. Din anii '70 și până în prezent, nu a mai trecut niciodată de pragul de 1%.

Programul Artemis ar costa 93 de miliarde de dolari în perioada 2012-2025, potrivit unui raport al NASA din 2021. În comparație, programul Apollo a costat 257 de miliarde de dolari – sumă ajustată la valoarea de astăzi a banilor.

Explorarea spațiului cu echipaj uman la bord este cel mai costisitor tip de misiune spațială și de aceea este atât de greu să obții sprijinul politicienilor, potrivit lui Walter Cunningham, un fost astronaut are a luat parte la misiunea Apollo 7.

Cât despre misiunile pe Marte, „bugetul NASA este mult prea mic pentru a face toate lucrurile despre care am vorbit”, a mai spus Cunnigham în fața Congresului american.

Procesul proiectării, construirii și testării unei nave spațiale care ar putea transporta oameni pe o altă planetă depășește cu mult două mandate prezidențiale. Următorii lideri și politicieni renunță de multe ori la planurile fostului președinte privind explorarea spațiului.

Pentru al doilea mandat de președinte al lui Trump, unii experții din industria spațială au spus că fondatorul SpaceX, Elon Musk, va influența agenda și va contribui la întoarcerea oamenilor pe Lună, dar și la realizarea visului explorării planetei Marte.

Interesul publicului pentru explorarea Lunii nu a fost niciodată extrem de ridicat. Chiar și la apogeul programului Apollo, după ce Buzz Aldrin și Neil Armstrong au pășit pe Lună, doar 53% dintre americani au spus că aceste misiuni își merită banii.

Un sondaj din 2023 a arătat că doar 12% dintre participanți au considerat că NASA ar trebui să se concentreze pe misiunile lunare. Nici explorarea planetei Marte nu a primit prea multă atenție – doar 11% din oameni au spus că ar trebui să fie o prioritate.

În același timp, 60% dintre respondenți au spus că detectarea asteroizilor înainte să poată lovi Pământul este o misiune importantă.