Xi Jinping a construit orașul Xiongan ca răspuns la criza suprapopulării cu care se confruntă Beijingul și ca să demonstreze progresul tehnologic al Chinei, dar „orașului de vis” al liderului chinez îi lipsește un element esențial: locuitorii. Cu toate că Beijingul a cheltuit 93 de miliarde de dolari pe acest megaproiect „inteligent”, iar presa de stat a spus că populația orașului a ajuns deja la 1,2 milioane de oameni, străzile din Xiongan sunt aproape goale.
Eficiența planului urbanistic futurist al Xiongan, cu rețelele sale de cabluri cu fibră optică îngropate în subteran care alimentează tot orașul, de la sistemele de recunoaștere facială și până la mașinile autonome, s-ar putea să contribuie pe viitor la fluidizarea traficului, scrie The Times. Deocamdată, însă, motivul pentru care traficul nu este aglomerat este că nu sunt prea multe mașini care circulă pe străzile orașului.
Xiongan a fost lansat la inițiativa personală a lui Xi Jinping în 2017, atunci când liderul chinez și-a impus dominația asupra sistemului politic complex al Partidului Comunist Chinez cu o fermitate nemaivăzută de la Mao Zedong și până în prezent.
Acum, Xi încearcă să îi liniștească pe investitori și pe cetățenii chinezi că megaproiectul său de 93 de miliarde de dolari nu este un oraș-fantomă și că nu va fi abandonat ca un elefant alb într-o mlaștină, după cum au spus unii critici.
Cu șapte ani în urmă, în loc de miile de clădiri care s-au construit în noua metropolă, în Xiongan se găseau doar lanuri de porumb și mlaștini. Acum, au apărut complexe rezidențiale, clădiri de birouri, hoteluri de lux și unul dintre simbolurile orașului: gara Xiongan, care se întinde pe o suprafață egală cu 88 de terenuri de fotbal, potrivit Wall Street Journal.
Și cu toate că gara poate primi până la 100.000 de pasageri pe zi, astăzi aproape nimeni nu o folosește. Deși „metropola socialistă modernă” ar urma să fie finalizată abia în 2035, părți mari din oraș au fost deja construite.
Xiongan, aflat la puțin peste 100 de kilometri la sud de Beijing, ar putea fi soluția perfectă pentru multe din problemele cu care se confruntă capitala țării – lipsa accesului la apă potabilă și la mare, precum și geografia locală care favorizează formarea smogului deasupra orașului.
Mai mult, succesul orașului Xiongan ar putea demonstra teoria guvernării a lui Xi, și anume că știința și tehnologia pot fi folosite pentru a crea o a „treia cale” de a trăi aflată între cele două extreme ale comunismului demodat și capitalismului „sălbatic” în stil american.
Xiongan ar putea fi pentru Xi ceea ce Shenzen, un oraș cu 18 milioane de locuitori din apropiere de Hong Kong, reprezintă pentru moștenirea viziunii fostului lider Deng Xiaoping.
Locuitorii nu doar că vor lucra în instituții care urmează modelul preferat al lui Xi, ci vor și trăi într-un oraș construit în stilul său preferat.
Președintelui chinez nu îi plac blocurile zgârie-nori și alte construcții considerate „nechinezești” preluate din afara țării. Toate clădirile, drumurile și instalațiile din oraș respectă principiul Goldilocks: nici prea înalte, nici prea joase și totul cu moderație.
Pentru a preveni specula, nimănui nu i se va permite să cumpere un apartament în Xiongan fără să locuiască în el. Zidurile sunt deja pline de slogane motivaționale: „un plan cu o însemnătate națională de 1.000 de ani”.
Zhang Cheng, un antreprenor care a vizitat recent orașul, a spus că subvențiile oferite de stat sunt tentante, dar că trebuie să ia în considerare și nevoile angajaților.
„Vor dori ei să lucreze aici? Mulți dintre ei se bucură de activități sociale – întâlniri, mese în oraș și așa mai departe. Investitorii și partenerii se așteaptă la întâlniri la cină, la bar sau la karaoke. Xiongan nu oferă nimic de acest gen la momentul acesta.”
„Chiar și cu subvențiile de angajare, dacă le-aș cere angajaților să se mute aici, chiar și la salariile actuale, mulți probabil că nu ar fi de acord”, a mai spus afaceristul chinez.
Deși presa de stat spune că populația orașului este de 1,2 milioane de locuitori, cei mai mulți dintre ei par să fie persoane care locuiau deja în una dintre cele trei comitate care au fost contopite pentru a forma noua metropolă. În final, orașul ar urma să aibă 5 milioane de locuitori.
Populația Chinei este în scădere, după ani de zile în care s-a aplicat politica familiilor cu un singur copil, ceea ce ar putea crea o situație în care problema pe care Xiongan a fost proiectat să o rezolve să nu mai existe atunci când noua metropolă va deveni cu adevărat „orașul de vis” al lui Xi Jinping.