Invazia Finlandei de către Iosif Stalin din 1939 a fost comparată deseori cu agresiunea lui Vladimir Putin în Ucraina, pe fondul întrebării dacă un acord care a urmat Războiului de Iarnă ar putea fi un plan pentru încheierea unui conflict 85 de ani mai târziu. Dar Helsinki a avertizat că Ucraina nu trebuie să urmeze exemplul înțelegerii care a stabilit cadrul pentru ceea ce este cunoscut sub numele de „finlandizare”, potrivit Newsweek.

Tratatul fino-sovietic din 1948 a permis Finlandei să-și păstreze independența, dar cu prețul demilitarizării, rămânând neutră și aliniindu-și deciziile de politică externă cu Moscova. Un expert finlandez a declarat pentru Newsweek că un astfel de model pentru Ucraina ar servi doar intereselor lui Vladimir Putin.

Cu toate acestea, războiul Rusiei împotriva Ucrainei intră în al patrulea an pe 24 februarie, la o lună după ce administrația Trump 2.0 revine cu angajamentul de a pune capăt rapid ostilităților. Speculațiile despre negocieri se pot adăuga la ecourile acordului care a urmat bătăliilor din cel de-Al Doilea Război Mondial pe care Finlanda le-a purtat împotriva Moscovei.

Invaziile de către Moscova a Finlandei la 30 noiembrie 1939 și a Ucrainei în 2022 au fost ambele precedate de discuții eșuate, Rusia având un avantaj copleșitor de echipament și așteptări de câștiguri ușoare.

„Stalin, la fel ca Putin, a crezut că războiul se va termina în doar câteva zile”, a declarat pentru sursa citată Pekka Kallioniemi, cercetător postdoctoral la Universitatea Tampere din Finlanda și creatorul Vatnik Soup, care analizează dezinformarea rusă.

„Planul era ca războiul să se încheie în aproximativ trei săptămâni, astfel încât Finlanda să-i fie oferită lui Stalin drept «cadou de naștere» pe 21 decembrie”, a spus el despre conflictul care a început pe 30 noiembrie.

Moscova ceruse vecinului său, care făcuse parte din Rusia țaristă până în 1917, să cedeze teritoriile de frontieră, invocând motive de securitate. Până în 2022, Putin a susținut că „denazificarea” Ucrainei și menținerea ei neutră a justificat invazia sa pe scară largă.

„Stalin a învinuit conducerea finlandeză ca fiind fascistă, iar ideea cu invazia a fost de a crea o zonă tampon între Germania și URSS”, a explicat Kallioniemi.

„Sovieticii au orchestrat, de asemenea, mai multe operațiuni sub steag fals înainte și în timpul Războiului de Iarnă, iar războiul a început de fapt după ce sovieticii și-au bombardat propriile trupe în Mainila”, a spus el, referindu-se la un incident din istmul Carelia desfășurat de agenția de securitate sovietică NKVD.

„Armata sovietică avea așa-numiți comisari politici, care se asigurau ca soldații nemotivați să nu fugă”, a adăugat el. „Se presupune că Wagner a folosit strategii similare în timp ce trimitea valuri de soldați neantrenați în linia frontului”.

Finlanda a respins atacurile sovietice și a provocat pierderi substanțiale invadatorilor la temperaturi de până la minus zece grade. „Stalin a trimis o mulțime de soldați ucraineni să lupte împotriva finlandezilor cu echipamente de bază, iar mulți dintre ei au murit înghețați”, a spus expertul. „Fotografiile de la una dintre cele mai brutale bătălii, Bătălia de la Raate Road, seamănă cu fotografii din primele luni de război din Ucraina”.

Finlanda a luptat cu un mare curaj pentru suveranitatea sa, dar Stalin și-a atins totuși obiectivele teritoriale. Această experiență a inspirat avertismentele Helsinki-ului împotriva ideii ca Kievul să fie de acord cu orice cerere prin care să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO.

Ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat că forțarea neutralității asupra Ucrainei nu va aduce o soluție pașnică și că nu se poate avea încredere în Rusia că va adera la un acord pe care îl semnează. „Hai să recunoaștem, Ucraina era neutră înainte de a fi atacată de Rusia”, a declarat Valtonen pentru Reuters în noiembrie.

„Finlandizarea este un model care aparține coșului de gunoi”, a spus Sari Arho Havren, cercetător la Universitatea din Helsinki și membru asociat la Royal United Services Institute (RUSI).

„A sugera un astfel de model pentru Ucraina servește în primul rând Rusiei și lui Putin”, a spus ea „Trăim într-o perioadă foarte diferită, iar circumstanțele sunt complet diferite. Pentru Finlanda, a fost un joc de supraviețuire. A fost văzut ca un rău temporar în timp ce se poziționa între Occident și Uniunea Sovietică”.

„Sugestia că istoria Finlandei e un model viabil pentru Ucraina încearcă doar să impună ideea că Finlandizarea a fost o formă de guvernare dezirabilă și durabilă”, a adăugat ea.

După zeci de ani de neutralitate și stimulată de invazia Ucrainei de către Moscova, Finlanda a aderat în cele din urmă la NATO în aprilie 2023. Dar Arho Havren a spus că orice așa-numit acord de finlandizare „ascunde ideea că Ucrainei nu i se poate acorda aderarea la NATO”, chiar dacă Ucraina a urmărit integrarea euro-atlantică în ultimele două decenii.

„Problema cu finlandizarea Ucrainei nu este Ucraina, ci Rusia”, a spus Konstantin Sonin, profesor de origine rusă la Universitatea din Chicago și critic vehement al lui Putin.

„Finlandizarea Ucrainei este exact ceea ce s-a încercat între 1991 și 2014 într-un anumit sens”, a declarat el pentru Newsweek. „Până în 2022, Rusia a avut o influență enormă asupra Ucrainei – poate mai mult decât a avut Uniunea Sovietică asupra Finlandei”.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că nu vor avea loc discuții cu Ucraina decât dacă Kievul renunță la revendicarea granițelor din 1991.

Lavrov a spus că Moscova „nu este mulțumită” de punctul de vedere al lui Trump despre înghețarea ostilităților și „transferarea responsabilității suplimentare pentru confruntarea Rusiei către europeni”.

Cu toate acestea, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, și-a exprimat speranța că președintele ales al SUA poate face diferența, declarând pentru ziarul britanic The Telegraph că Trump poate „deveni Churchill-ul vremurilor noastre”, prin obținerea unei încetări a focului „de lungă durată”.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat optimismul, spunând în ajunul Anului Nou că pacea „nu ne va fi oferită cadou” și că Trump „dorește și va putea aduce pacea și va pune capăt agresiunii lui Putin”. Zelenski a subliniat că orice soluționare necesită garanții de securitate occidentale și o invitație de aderare la NATO, pe care Rusia o respinge din start.

„Cred că în acest moment oamenii sunt gata să predea teritoriul, dar nu am ceda dacă nu există un acord serios de securitate”, a declarat Yuriy Boyechko, CEO și fondator al organizației de caritate Hope for Ukraine, pentru Newsweek . „În orice caz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar trebui să prezinte țării orice propunere de acord. „Orice ar spune Zelenski, orice tip de tratat de pace va trebui să meargă în fața poporului printr-un referendum, iar oamenii vor trebui să decidă pentru că s-a vărsat prea mult sânge, sudoare și lacrimi”.