Dacă Franța vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuția sa la efortul de război al forțelor ucrainene împotriva invadatorilor ruși este atât de mică? Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanți gânditori strategici din Franța, care îl împing pe președintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă privind livrarea unei canități mai mari de arme către Kiev, scrie BBC News.

O analiza recentă efectuată pe teren în Polonia a arătat că ponderea Franței în ceea ce privește livrările străine de arme către forțele armate ale Ucrainei este mai mică de 2%, mult în urma SUA cu 49%, dar și în urma Poloniei (22%) și Germaniei (9%).

„M-am îngrijorat de fiabilitatea statisticilor care au arătat că Franța era clasată destul de jos pe lista țărilor care contribuie (la efortul de război al Ucrainei - n.red.)”, spune François Heisbourg, care este probabil cel mai influent analist în domeniu apărării din Franța.

„Așa că m-am dus la centrul principal de distribuție din Polonia pentru a vedea cât de multe arme au fost livrate efectiv, mai degrabă decât doar promise. Din păcate, cifrele mi-au dezvăluit temerile. Franța ocupă doar poziția a noua pe lista țărilor care livrează arme Ucrainei”, a adăugat Heisbourg.

Reacția oficială la acest lucru la Paris este: „Da, dar...”. 

Da, statisticile privind ajutoarele militare pentru Ucraina nu sunt măgulitoare, dar există și alți factori, spune François Heisbourg.

În primul rând, oficialii apărării din Franța spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele țări furnizează mase de echipamente învechite. Franța a oferit 18 unități de artilerie autopropulsate Caesar, care sunt acum folosite de-a lungul liniei frontului ucrainean.

Franța, adaugă ei, se află în aceeași situație ca alte țări occidentale, care sunt pe cale să epuizeze stocurile militare.

Unitățile de artilerie autopropulsate Caesar livrate ucrainenilor reprezintă aproape un sfert din întreaga artilerie mobilă a Franței. 

Experții spun că Parisul nu poate oferi mult mai mult fără a deveni vulnerabil în regiunile în care este deja angajat, precum Sahel și Indo-Pacific.

„Ar putea părea că suntem în spatele altor țări, dar Franța are toate intențiile de a-și juca rolul”, spune pentru BBC generalul Jérome Pellistrandi, editor al National Defense Review.

Aceste argumente nu sunt lipsite de fond, explică François Heisbourg. Problema este că, nefiind mai prezentă, Franța riscă să devină irelevantă, mai spune Heisbourg, care a povestit că acest sentiment l-a simțit când a făcut o vizită la Kiev.

Pentru Heisbourg, ecuația este simplă. Ucraina va discuta cu țări despre care știe că vor livra armele de care are nevoie. Franța în acest moment nu este una dintre ele.

Dar există un alt pericol pentru Franța. Absența sa relativă în Ucraina subminează dorința Parisului de a conduce Europa către o nouă eră în ceea ce privește autonomia militară.

Deja multe țări din estul Europei se tem de președintele Macron, despre care cred că a fost mult prea indulgent cu Vladimir Putin în primele luni de război. 

Citește și: Rusia ar putea ataca centrele de aprovizionare cu arme din Polonia - senator american

A prins rădăcini o narațiune conform căreia Franța încă se simte ambivalentă cu privire la un triumf al Ucrainei în războiul declanșat de Putin pe 24 februarie.

Pentru Pierre Haroche, care ține prelegeri despre securitatea internațională la Universitatea Queen Mary din Londra, această narațiune este nedreaptă și nu este motivul care a determina nivelurile scăzute ale Franței de livrări de arme către Ucraina. Cu toate acestea, Haroche este de părere că Franța ar trebui să-și consolideze contribuția cât mai curând posibil, pentru a asigura țările est-europene precum Polonia că „toți suntem în aceeași barcă”.

„Obiectivul Franței de autonomie strategică pentru Europa se concentrează în primul rând pe construirea industriilor noastre de apărare prin achiziții comune. Dar dacă dorești achiziții comune, trebuie să demonstrezi altor țări că ai aceeași viziune despre securitatea comună”, a explicat Pierre Haroche.

„Pentru a face obiectivul nostru de cooperare europeană viabil, trebuie să arătăm țărilor din estul Europei că cooperarea cu Franța și aderarea la ideea de autonomie strategică nu este un risc strategic”, a mai adaugat Haroche.

Acesta cere ca Franța să trimită în Ucraina 50 de tancuri de luptă principale Leclerc. Heisbourg ar prefera sistemele de apărare aeriană, de care spune că Ucraina are mai multă nevoie.

„Este ca un stingător de incendiu”, a mai declarat Pierre Haroche. „Dacă este un incendiu în casa unui vecin, este mai bine să oferi imediat stingătorul și să nu aștepți până când focul ajunge la propria ta casă. Asta nu este doar generozitate. Este un gest pentru propria ta protecție”, a mai spus Haroche.

Citește și: Fost șef al CIA: NATO ar elimina toate forțele rusești din Ucraina precum și toate navele de la Marea Neagră