Vizita președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan este un angajament important pe care Statele Unite și-l iau față de insulă, însă poate reprezenta un moment de cotitură în relația deja tensionată dintre SUA și China. Analiștii americani se întreabă dacă a meritat această escaladare și care sunt, până la urmă, mizele.
La Taipei, Nancy Pelosi a transmis motivul pentru care a venit în Taiwan. „Avem trei scopuri: unul este securitatea pentru popoarele noastre, pentru securitatea globală. Al doilea este economia - pentru a răspândi cât mai mult prosperitatea. Al treilea este guvernarea. Vrem să creștem colaborarea și dialogul dintre parlamentele noastre”, a declarat președinta Camerei Reprezentanților din SUA.
Citește și China a început marți noaptea o „operațiune militară” în jurul insulei Taiwan
Aflat în centrul celor mai recente dispute politice şi economice dintre SUA şi China, Taiwanul reuşeşte în acest moment să ţină sub control ambele superputeri ale lumii prin faptul că a reuşit să obţină un cvasi-monopol mondial asupra industriei cipurilor, practic unele dintre cele mai importante componente ale lumii moderne. Prin faptul că produce 92% dintre cipurile şi semiconductorii din întreaga lume, Taiwanul a devenit astfel indispensabil atât Chinei cât şi SUA, superputeri ale căror economii sunt acum complet dependente de aceste produse.
Iar una dintre mizele vizitei lui Pelosi în Taiwan ține tocmai de producția de semiconductori.
După ce s-a întâlnit cu reprezentanții legislativului taiwanez și cu președinta Tsai Ing-wen, căreia i-a transmis că Statele Unite „nu vor abandona Taiwanul”, Nancy Pelosi ar fi avut programată o întâlnire și cu președintele celui mai mare producător de semiconductori din Taiwan, potrivit Washington Post.
Pelosi și președintele Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, Mark Liu, aveau planificate discuții despre implementarea Tratatului „Chips and Science”, recent adoptat, care oferă 52 de miliarde de dolari subvenții federale pentru fabricile de cipuri din Statele Unite.
Întâlnirea, planificată pentru miercuri, are loc în timp ce TSMC construiește o fabrică de cipuri în Arizona și ia în considerare extinderea proiectului pentru a include fabrici suplimentare pe același amplasament, spun surse familiare cu subiectul, pentru Washington Post.
Componentele electronice minuscule sunt creierul care alimentează toate electronicele moderne. Acestea au lipsit la nivel global de aproape doi ani din cauza cererii în creștere și a deficitului de componente, ceea ce a determinat țările din întreaga lume să depună eforturi pentru a construi mai multe centre de producție.
TSMC este cel mai mare producător de cipuri din lume și un furnizor vital pentru Statele Unite și alte țări occidentale. Este de departe cel mai mare dintre producătorii de cipuri din Taiwan, care împreună produc peste 90% dintre cipurile de cea mai înaltă tehnologie din lume.
Însă, Taiwanul domină în acest moment și sectorul crucial al aşa-numitelor microcipuri de sub 10 nanometri, considerate esenţiale în actuala cursă a înarmărilor care are loc între SUA şi China. Respectivele cipuri conţin, pe o suprafaţă de doar câţiva milimetri, miliarde de componente electronice.
În cazul în care China ar invada militar Taiwanul şi ar câştiga controlul asupra fabricilor de cipuri din acest teritoriu, puterea militară a SUA ar fi direct afectată.
„Dacă un adversar potenţial depăşeşte Statele Unite în materie de semiconductori sau taie brusc accesul SUA la acest gen de cipuri, ar putea obţine un avantaj decisiv în orice domeniu militar”, se arată într-un raport din martie 2021, adresat Congresului american şi întocmit de către Comisia Naţională de Securitate în domeniul Inteligenţei Artificiale.
În acelaşi timp, China ar avea mult de suferit dacă ar pierde accesul la preţioasele cipuri taiwaneze. Piaţa chineză acoperă în acest moment 60% din cererea mondială de semiconductori. 90% dintre semiconductori sunt importaţi de China sau produşi local de către firme străine.
Statele Unite folosesc cipuri fabricate de TSMC în echipamente militare, inclusiv la avioanele de luptă F-35 și la rachete Javelin, și în supercalculatoarele din laboratoarele naționale din SUA. Marile companii de electronice de larg consum, inclusiv Apple, se bazează, de asemenea, pe o varietate de semiconductori fabricați de Taiwan Semiconductor Manufacturing.
Oficialii americani au devenit îngrijorați de această dependență, având în vedere retorica agresivă a Chinei față de Taiwan, o democrație autoguvernată pe care Beijingul o pretinde drept propriul teritoriu, deși nu a guvernat-o niciodată. Aceste preocupări i-au determinat pe oficiali și parlamentari să preseze TSMC să construiască fabrici de producție în Statele Unite.
În mai 2020, TSMC a fost de acord să construiască o fabrică de 12 miliarde de dolari în Arizona pentru a produce cipuri cu tranzistori de cinci nanometri, un tip de semiconductor de înaltă tehnologie folosit în electronica de larg consum.
Acestă construcție este în desfășurare și va fi finalizată la sfârșitul anului viitor pe un teren din Phoenix care poate găzdui mai multe fabrici. TSMC ia în considerare acum să-și extindă planurile de a construi astfel de facilități, a declarat una dintre persoanele familiarizate cu întâlnirea planificată a lui Pelosi, citată de Washington Post.
Însă, un obstacol pe care TSMC îl întâmpină în Arizona: nu există suficienți ingineri pregătiți în zonă, așa că compania a început să trimită noi angajați în Taiwan pentru formare, inclusiv profesioniști calificați în alte tipuri de inginerie.
Acțiunile companiilor din domeniul semiconductorilor de la nivel global au început să scadă, marți, după ce vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan a alimentat o creștere a tensiunilor între SUA și China, relatează Reuters.
Acțiunile companiei Taiwan Semiconductor Manufacturing au scăzut cu 2,4% în timp ce o altă importantă companie din acest domeniu, United Microelectronics Corp., a pierdut 3% din valoarea acțiunilor.
În total, acțiunile taiwaneze au scăzut cu 1,6%, fapt ce marchează cel mai mare declin din ultimele trei săptămâni, în timp ce acțiunile din China au cunoscut cea mai mare cădere din ultimele două luni, în condițiile în care tensiunile în creștere au lovit puternic în piețele asiatice.
„Perspectivele piețelor asiatice vor depinde, probabil, de semiconductori, având în vedere cât de mult din producția globală vine din Taiwan”, spune Michael Hewson, analist la CMC Markets UK.
Și alte companii globale au simțit efectele tensiunilor din Asia – compania germană Infineon a scăzut cu 2,3%, în timp ce companiile neerlandeze ASML, ASMI și BESI au cunoscut scăderi între 3% și 4%.
Și acțiunile companiilor americane Nvidia, Intel sau Qualcomm au cunoscut căderi de peste 1%.
Conform Reuters, 92% din semiconductorii fabricaţi în lume provind din Taiwan, în vreme ce restul de 8% din Coreea de Sud.
„Ceea ce se întâmplă în Indo-Pacific va modela, mai mult decât orice altă regiune, traiectoria lumii în secolul XXI”, declara la finalul anului trecut secretarul de stat american Antony Blinken, într-o vizită în Indonezia.
Indo-Pacificul este regiunea cu cea mai rapidă creștere de pe planetă. Reprezintă 60% din economia mondială, două treimi din toată creșterea economică din ultimii cinci ani. Găzduiește mai mult de jumătate din oamenii lumii și șapte dintre cele mai mari 15 economii.
„Statele Unite au fost, sunt și vor fi întotdeauna o națiune indo-pacifică”, declara Blinken, care trasa obiectivele SUA în regiune. Principalul obiectiv - cel economic: „jumătate dintre principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite se află în Indo-Pacific”.
„Vorbim mult despre un Indo-Pacific liber și deschis, dar nu definim adesea ce înțelegem de fapt prin asta. Libertatea înseamnă abilitatea de a-ți scrie viitorul și de a avea un cuvânt de spus în ceea ce se întâmplă în comunitatea ta și în țara ta, indiferent cine ești”, mai spunea Blinken.
„Avem un interes constant pentru pace și stabilitate în strâmtoarea Taiwan, în concordanță cu angajamentele noastre de lungă durată”, transmitea secretarul de stat american.
Angajamentul Statelor Unite pentru securitatea poporului taiwanez este garantat de prezența militară americană în zonă, și de fermitatea cu care SUA au subliniat că vor interveni în cazul unei invazii militare chineze în Taiwan.
Aflat într-o vizită în Japonia, Joe Biden a declarat în urmă cu două luni că „acesta este angajamentul pe care l-am luat”. „Suntem de acord cu politica o singură Chină și cu toate acordurile pe care le-am încheiat. Dar ideea că poate fi luată cu forța, pur şi simplu luată cu forța, nu ar fi corectă...Ar disloca întreaga regiune și ar fi o acțiune similară cu ceea ce s-a întâmplat în Ucraina”, a spus Biden.
Citește și China poate ocupa Taiwanul, dar cu prețul unui carnagiu similar debarcării din Normandia și pierderi de peste 500.000 de militari
SUA au 21 de submarine de atac în Pacific și portavioane în regiune. De alfel, de ani buni, armata taiwaneză a fost dotată cu armament din Statele Unite. Insula dispune de un număr important de sisteme avansate de arme achiziţionate din SUA.
Relația geopolitică dintre Washington și Beijing este cea mai importantă confruntare între două superputeri de pe glob. Se desfășoară ca o luptă de generații între două civilizații dornice să-și impună valorile, sistemele economice și hegemonia strategică. Chiar dacă administrația Biden a urmat politica administrației Trump, tratând China mai degrabă ca pe un adversar decât ca pe un concurent, scopul principal al SUA este încă acela de a evita ceea ce ar putea fi un viitor război dezastruos între cele două națiuni, scrie CNN.
Așadar, dacă vizita lui Pelosi, o palmă dată președintelui chinez Xi Jinping și guvernului de la Beijing, care a făcut din preluarea Taiwanului o politică națională, înrăutățește permanent relațiile deja proaste dintre SUA și China și aduce în față ceea ce unii văd ca o confruntare inevitabilă a superputerilor, s-ar putea dovedi o greșeală masivă de calcul.
Același lucru s-ar întâmpla și dacă vizita sa va determina Beijingul să ia măsuri care zdruncină pacea și prosperitatea de care se bucură taiwanezii, un factor adesea ignorat de chinezi care iau atitudini dure pentru a-și consolida poziția politică în relația cu SUA.