Cu o generație în urmă, românii stăteau la cozi pentru mâncare. Astăzi la București s-au întors cozile, dar cei care se aşază nu sunt români. Pe o stradă, refugiații ucraineni se aliniază în fața unui centru de distribuire a ajutoarelor. În altă parte a Capitalei, nepalezi, oameni veniţi din Bangladesh și alți cetăţeni străini așteaptă în fața unui birou de imigrare pentru a-şi înnoi permisele de muncă și de ședere. La fel ca Italia în anii '70, România este pe punctul de a trece de la o țară de emigranți la una de imigranți, se arată într-o analiză realizată de publicația britanică The Economist.
Economia României a crescut constant în ultimul deceniu, anul trecut creşterea economică fiind 4,7%. În 2010, PIB-ul pe cap de locuitor în România, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media UE. Iar în 2021 a ajuns la 74%.
Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după revoluția din 1989 și milioane de oameni au emigrat, mai scrie The Economist, care observă și faptul că țara noastră se confruntă acum cu o lipsă gravă a forței de muncă.
Coada din fața biroului de imigrări din București este lungă. Nikky, o bonă nigeriană, spune că în mod ideal i-ar plăcea să lucreze în Marea Britanie, dar ar prefera să locuiască legal aici decât ilegal acolo.
Atharv, un inginer software din India, și Nico, un barman din Sri Lanka, nu vorbesc limba română, dar acest lucru nu s-a dovedit a fi un obstacol pentru ei până acum.
Este atât de greu să intri în biroul de imigrări, relatează jurnaliștii de la The Economist, încât Nico a dormit pe trotuar peste noapte. Ceilalţi doi, Atharv și Nikky, au ajuns în zori.
Hotelurile, barurile și restaurantele sunt într-o căutare disperată după muncitori, dar cel mai mare deficit este în construcții.
Alexandru Băiculescu, director general adjunct al firmei Hidro Salt, spune că din cei 350 de angajaţi, 200 sunt străini, în mare parte din Sri Lanka și Vietnam. Aceștia sunt recrutați prin agenții, dar birocrația României este atât de copleșită de cereri, încât mulți dintre cei invitați nu ajung niciodată aici.
Băiculescu plătește fiecărui angajat străin 1.000 de dolari pe lună, plus cazare și mâncare, dar până la 40% dintre noii săi angajaţi pleacă în câteva luni pentru a-și încerca norocul, ilegal, în țările mai bogate decât România. „Nu mă pot extinde din cauza acestor probleme”, spune Alexandru Băiculescu.
Birocrația României „este atât de complicată, încât multe companii pur și simplu renunță la aduce noi imigranți ca forță de muncă”, spune şi Monica Roman, profesor care studiază imigrația.
Mulți dintre muncitorii care vin în România pentru a scăpa de sărăcia de acasă sunt bucuroși să accepte „orice fel de job”.
Adriana Iftime, directorul general al Federației Angajatorilor Societăților de Construcții, spune că sectorul are nevoie de un minim de 100.000 de muncitori noi până la sfârșitul anului 2024.
România va primi 27 de miliarde de euro din fondul de reconstrucţie al UE, din care până la 17 miliarde de euro vor fi alocaţi pentru infrastructură.
Dacă punem la socoteală şi alte fluxuri de finanțare ale UE, România ar putea primi mai mult de 80 de miliarde de euro până în 2027, mai precizează The Economist.
Lucrătorii străini „sunt soluția atunci când nu există altă soluție”, spune Adriana Iftime. În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise pe an pentru lucrătorii din afara UE. Dar anul trecut a ajuns la un nivel de 100.000 de permise.
Oana Ţoiu, în calitatea sa de parlamentar român care face parte din Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, spune că, deși România are nevoie de muncitori străini ca „remediu rapid” pentru deficitul de forță de muncă, mulți dintre oamenii care pot lucra şi de care țara are nevoie sunt deja aici.
Problema este că sistemul de asistenţă socială și taxele prea mari fac inutilă munca part-time, în special pentru mamele cu copii mici.
„Există un spațiu imens pentru a lua măsuri proactive pentru ca românii să ocupe aceste locuri de muncă”, spune deputata Oana Ţoiu, membră a unui partid de opoziție.
Mulți români mai emigrează încă pentru joburi mai bine plătite, dar alții se întorc acasă. Între timp, populația de origine străină a României continuă să crească.
La sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% înregistrată în doar cinci ani. Sunt, de asemenea, 54.765 de cetățeni ai UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși majoritatea au cetățenie română).
Mircea Mocanu, care conduce biroul Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU din București, estimează că, excluzând moldovenii, până în 2030 vor fi circa 600.000 de muncitori străini în România.