Schimbul de replici tensionat dintre preşedintele Donald Trump şi prim-ministrul canadian Mark Carney cu privire la transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american a oferit săptămâna trecută un exemplu viu al modului în care cererile tranşante ale preşedintelui de a modifica harta lumii modelează şi complică politica sa externă, comentează Politico.

Aceste cereri ale lui Trump de schimbare a denumirii consacrate a unor locuri geografice au alarmat aliaţii, au dus la o luptă între Casa Albă şi corpul său de presă cu privire la etichetările de pe hartă şi la îngrijorarea că duşmanii vor fi încurajaţi în ceea ce priveşte revendicările teritoriale - fără a mai pune la socoteală confuzia.

Dar compulsia cartografică a lui Trump şi dorinţa sa de a modifica hărţile îşi au rădăcina cu mult înainte de prima sa preşedinţie. Vine din cariera sa în afaceri, unde a obţinut putere din dobândirea drepturilor de proprietate şi de branding.

„Sunt un dezvoltator imobiliar în suflet”, a mărturisit Trump marţi, în timpul întâlnirii sale din Biroul Oval cu Mark Carney, referindu-se la dorinţa sa de a aduce Canada sub controlul Statelor Unite.

„Când scapi de acea linie trasată artificial, când te uiţi la acea frumoasă figură când sunt puse împreună, eu sunt o persoană foarte artistică”, a spus Trump.

În 2022, Trump le-a spus jurnaliştilor Peter Baker şi Susan Glasser: „Îmi plac hărţile. Şi întotdeauna am spus: „Uitaţi-vă la mărimea (Groenlandei). Este masivă. Ar trebui să facă parte din Statele Unite”.

Trump a declarat că doreşte ca SUA să „obţină” Groenlanda, să transforme Canada în „al 51-lea stat”, să „recupereze” Canalul Panama şi să „deţină” Gaza. El a supărat corpul de presă de la Casa Albă şi a stârnit tensiuni cu Mexicul în urma unei dezbateri privind utilizarea termenului de „Golful Americii” pentru a descrie corpul de apă cunoscut cu secole înainte ca SUA să existe drep „Golful Mexicului”. Iar pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, Trump ia în considerare schimbarea denumirii Golfului Persic în „Golful Arabiei” cu ocazia vizitei sale în Orientul Mijlociu din această săptămână.

Potrivit lui Karl Offen, profesor de geografie la Universitatea Syracuse, aceasta este o tactică politică care durează de când există hărţile. „Hărţile şi politica s-au căsătorit din prima zi”, a spus Offen. „A denumi înseamnă a revendica”, a subliniat profesorul, potrivit News.ro.

Numirea şi revendicarea au consecinţe geopolitice reale. A devenit o problemă centrală a alegerilor din Canada, a catalizat proteste în Groenlanda şi a provocat haos în rândul presei de la Casa Albă. Preşedinta mexicană Claudia Sheinbaum a ameninţat că va da în judecată Google pentru că se conformează schimbării denumirii Golfului Mexicului în „Golful Americii”. Ministrul iranian de externe a promis „mânia tuturor iranienilor” dacă Trump merge mai departe cu „Golful Arabiei”.

De ani de zile, hărţile au fost esenţiale pentru mesajele politice ale lui Trump. În timpul ambelor sale mandate neconsecutive, acesta s-a bazat pe hărţi electorale comitat cu comitat, care au acoperit ţara în roşu, pentru a consolida legitimitatea victoriilor sale - chiar dacă aceste hărţi nu reuşesc să ilustreze faptul că acele comitate roşii tind să fie mai puţin populate decât cele albastre (a pierdut votul popular în 2016).

Într-un moment viral al primului mandat, Trump a prezentat în Biroul Oval o hartă care părea să fi fost modificată cu un markere.

De la câştigarea celui de-al doilea mandat, Trump a postat pe reţelele sociale mai multe hărţi politice, inclusiv unele care arată „Golful Americii”, precum şi SUA unite cu Canada.

Şi pe măsură ce impulsurile sale expansioniste au devenit tot mai neruşinate, el le-a formulat în termeni imobiliari. Trump, de exemplu, a numit Fâşia Gaza, decimată de 18 luni de război, „proprietate la malul oceanului” şi „un mare sit imobiliar” şi a distribuit pe Instagram un videoclip generat de inteligenţa artificială despre „Trump Gaza”, care aminteşte de o prezentare a unui dezvoltator.

Când Trump l-a invitat marţi pe Carney în Biroul Oval, comentariile sale despre „statul 51” au fost în centrul atenţiei premierului nou ales.„După cum ştiţi din domeniul imobiliar, există unele locuri care nu sunt niciodată de vânzare”, a replicat Carney, transmiţând un mesaj de sfidare publicului său de acasă. Trump a replicat: „Niciodată să nu spui niciodată”.

Trump s-a plâns că SUA este „jefuită” de Canada din punct de vedere economic şi a susţinut că ambelor ţări le-ar fi mai bine dacă Canada ar adera la uniune. El şi vicepreşedintele JD Vance au afirmat că SUA au un interes de securitate în Groenlanda, citând ameninţările Rusiei şi Chinei. Statele Unite au, de asemenea, interese strategice mai largi în regiunea arctică bogată în resurse, unde topirea gheţii deschide noi rute comerciale.

Dar fascinaţia preşedintelui pentru Canada şi Groenlanda ar putea fi explicată, în parte, şi prin dimensiunea lor pe hartă. Canada este a doua cea mai mare ţară din lume ca suprafaţă, iar Groenlanda este cea mai mare insulă din lume.

Dar latitudinile lor nordice înseamnă, de asemenea, că proiecţia Mercator comună le umflă dimensiunea, a declarat Ryan Weichelt, preşedintele departamentului de geografie şi antropologie de la Universitatea din Wisconsin, Eau Claire.

„Dacă vrei să urmăreşti ceva, îl faci să pară mare”, a spus Weichelt. „Aceasta a fost o tactică comună în cartografia politică pentru o lungă perioadă de timp”, a adăugat el.

Într-o declaraţie pentru POLITICO, directorul de comunicare al Casei Albe, Steven Cheung, l-a lăudat pe Trump pentru că are „o profundă apreciere pentru geografie şi istorie”, adăugând că „Această administraţie este despre excepţionalismul american”.

„Nu vom fi niciodată, niciodată, o proprietate care poate fi cumpărată de oricine, iar acesta este mesajul care cred că este cel mai important de înţeles”, a declarat luna trecută prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, anticipând răspunsul lui Carney.

Încercarea de a numi „Golful Americii” a aruncat, de asemenea, corpul de presă de la Casa Albă în haos, după ce oficialii au blocat accesul reporterilor şi fotografilor Associated Press de la acoperirea unor evenimente, ca represalii pentru instrucţiunile din manualul de stil al agenţiei care solicită să fie utilizat în relatări numele original. În cele din urmă, un judecător a decis că agenţia de presă trebuie să fie reintegrată în grupul de presă al Casei Albe.

Pe fondul discuţiilor nucleare cu Iranul, Trump a declarat miercuri reporterilor că va „lua o decizie” cu privire la încercarea de a schimba numele Golfului Persic în „Golful Arabiei” în timpul turneului din această săptămână care îl va duce în Arabia Saudită, Qatar şi Emiratele Arabe Unite. Toate aceste ţări folosesc termenul „Golful Arabiei” pentru a descrie calea navigabilă care se află la 7.000 de mile de ţărmul Americii.

Nu vreau să rănesc sentimentele nimănui”, a spus preşedintele. „Nu ştiu dacă sentimentele vor fi rănite”, a adăugat el.

Iranul a ripostat rapid. Seyed Abbas Araghchi, ministrul de externe al ţării, a declarat că schimbarea numelui ar fi un „pas lipsit de viziune” şi „va atrqge doar mânia tuturor iranienilor”.