Episodul de căldură extremă care a cuprins aproape toată Europa la sfârșitul anului 2022 și începutul acestui an uimește climatologii, spune specialistul Roxana Bojariu, care explică cum se produce acest fenomen provocat de accelerarea încălzirii globale.
„E un episod de vreme extremă și cu recorduri deosebite, care uimesc climatologii”, a declarat climatologul Roxana Bojariu, la Digi24.
Au fost stabilite recorduri de temperatură în mai multe țări din Europa, inclusiv în cele nordice: Eindhoven (Olanda) – 16,9 grade Celsius; Abed (Danemarca) – 12,6 grade Celsius; Daugavpils (Letonia) – 11,1 grade Celsius; Marijampole (Lituania) – 14,6 grade Celsius; Visokaye (Belarus) – 16,4 grade Celsius; Javornik (Cehia) - 19,6 grade Celsius; Korbielow (Polonia) – 19 grade Celsius.
Climatologul spune că încălzirea vremii în această perioadă s-a mai întâmplat „izolat” în state europene.
„Dar extinderea spațială foarte mare și amplitudinea cu care am avut aceste extreme termice sunt ieșite din comun. În Polonia a fost bătut un record pentru luna ianuarie, cu 5 grade peste vechiul record. Și în România am avut pe întreaga cuprindere a țării temperaturi record, chiar dacă nu s-a bătut acel record absolut al lunii, de 22,2 grade Celsius, înregistrat în 2001, totuși numărul mare de stații în care am avut temperaturi mai mari decât ceea ce ar fi fost normal cu multe grade.
Lucrurile acestea ne arată accelerarea încălzirii globale, pentru că este vorba de fenomene care, deși s-au mai petrecut în trecut, totuși amploarea, intensitatea lor, amplitudinea lor spațială ține de această accelerare a încălzirii globale.
Am avut întotdeauna transfer de căldură dintr-o parte în alta a emisferei nordice, spre exemplu, unde ne aflăm, dar acum sursa de căldură este mult mai consistentă, avem o cantitate sporită de căldură în sistem și atunci aceste anomalii termice sunt mult mai mari și lucrurile se leagă. Inclusiv episodul acela de vreme foarte severă din SUA. A venit tot pe acest fond în care avem mișcări foarte dinamice și cu amplitudine mare pe direcția Nord-Sud, pentru că avem o zonă arctică care se încălzește de aproape 3 ori mai repede decât media globală și atunci asta provoacă un dezechilibru, o perturbare în transferul de căldură și umiditate dintre «cuptorul» tropical și «frigiderul» arctic. Și atunci avem acele întrepătrunderi foarte rapide, o energie în plus în sistem, care face ca lucrurile să atingă amplitudini și intensități deosebite.
Ce vedem este curentul Jet, care este cel ce înconjoară Polul Nord și aceste ondulări ale curentului Jet aflate cam pe la 10 km deasupra suprafeței, fie împing aerul mai cald spre Nord, fie împing aerul mai rece dinspre Nord spre Sud. Atunci avem contrastele regionale, numai că cantitățile sporite de căldură din sistem potențează și mai mult acest transport normal”, spune Roxana Bojariu.