În timp ce lumea s-a grăbit să-i aducă un omagiu papei Francisc după moartea acestuia, răspunsul a întârziat din partea Chinei – un stat oficial ateu, dar cu milioane de catolici, al cărui guvern a avut o relație dificilă și complexă cu Vaticanul, relatează CNN.

Prin decesul papei Francisc, Beijingul pierde un lider global respectat, care a așezat Vaticanul mai aproape de conducerea Partidului Comunist din China decât oricare dintre predecesorii săi.

Cu toate acestea, media chineză controlată de stat a avut doar o reacție scurtă, și a relatat cu puține cuvinte decesul suveranului pontif. Guvernul chinez a transmis condoleanțe la aproape 24 de ore de la anunțul Vaticanului cu privire la moartea papei – atunci când a fost întrebat despre acest eveniment la o conferință de presă organizată de Ministerul de Externe.

„În ultimii ani, China și Vaticanul au menținut contacte constructive și s-au angajat în schimburi benefice. Partea chineză este dispusă să lucreze împreună cu Vaticanul pentru a promova îmbunătățirea continuă a relațiilor China-Vatican”, a declarat marți Guo Jiakun, purtătorul de cuvânt al ministerului.

Răspunsul minimalist al Chinei subliniază sensibilitatea legăturilor dintre Partidul Comunist, aflat la guvernare, ateu și Sfântul Scaun.

Vaticanul nu are relații diplomatice formale cu China din 1951, când noul regim comunist a rupt legăturile și l-a expulzat pe nunțiul papal, trimisul Sfântului Scaun.

Vaticanul rămâne printre puținele state – și singurul din Europa – care recunoaște suveranitatea Taiwanului, o democrație insulară autonomă, despre care Beijingul spune că îi aparține.

Președintele Taiwanului, Lai Ching-te, a transmis la moartea papei „sincere condoleanțe în numele poporului din Taiwan”, la scurt timp după anunțul Vaticanului, în timp ce Ministerul de Externe al insulei a declarat că Taipei va avea un trimis la înmormântarea pontifului.

Acea loialitate diplomatică față de Taiwan a rămas un punct dureros pentru Beijing, pe lângă faptul că s-a certat cu Vaticanul zeci de ani pentru cine poate numi episcopi catolici în China. Papa Francisc a încercat să abordeze problema printr-un acord de referință – deși controversat – cu guvernul chinez, și făcea eforturi pentru legături mai bune.

În China, Partidul Comunist, aflat la guvernare, exercită un control strict asupra religiei, temându-se de provocările la adresa autorității sale, și permite închinarea numai la bisericile controlate de stat.

Timp de zeci de ani, catolicii din China – estimați la aproximativ 10 milioane – au fost împărțiți între o biserică de stat condusă de episcopi hirotoniți de Beijing și una subterană care este loială Vaticanului.

În 2018, Beijingul și Vaticanul au ajuns la un acord istoric sub papa Francisc, pentru a găsi o cale de mijloc cu privire la numirea episcopilor. Detaliile despre acordul controversat nu au fost niciodată făcute publice. Multe dintre congregațiile din China care au rămas loiale Sfântului Scaun se confruntă de mult timp cu persecuția, și se tem că ar putea fi abandonate.

Acordul a făcut parte din strategia papei Francisc de a atrage mai mulți adepți către Biserica Catolică în întreaga lume, și și-a propus ca Vaticanul să ajungă la potențial milioane de convertiți în China. A fost reînnoit în 2020 și 2022, iar în octombrie anul trecut, ambele părți au convenit să-l prelungească pentru încă patru ani.

Dar criticii s-au întrebat de ce biserica și-ar uni forțele cu guvernul chinez, care sub liderul Xi Jinping a redus și mai mult libertatea religioasă. O mare parte dintre criticile la adresa înțelegerii au venit chiar din interiorul Bisericii Catolice.

Vaticanul insistă că acordul dă deja roade și speră să deschidă un birou permanent în China. Asta i-a făcut pe catolicii din Taiwan să se întrebe ce se va întâmpla cu ei, dacă nu cumva Vaticanul va schimba vreodată politica în ceea ce privește recunoașterea statului lor.

Marți, Guo, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat că „implementarea acordului provizoriu privind numirea episcopilor decurge fără probleme”.

Catolicismul este una dintre cele cinci credințe recunoscute de stat în China, unde practica religioasă este strict controlată de Partidul Comunist, care își afirmă supremația asupra tuturor aspectelor vieții.

Oficial, există aproximativ 6 milioane de catolici în China, dar numărul poate fi mai mare dacă s-ar adăuga și adepții bisericilor subterane, care se feresc de supravegherea atentă a Beijingului.

Francisc și-a exprimat în mod repetat dorința de a face o călătorie în China – o țară pe care niciun papă nu a vizitat-o ​​vreodată. Catolicii chinezi îl vor aminti ca fiind primul papă care a fost vreodată autorizat să zboare deasupra spațiului aerian chinez.

În drumul său spre Coreea de Sud în 2014, papa Francisc i-a trimis un mesaj radio lui Xi când survola China: „La intrarea în spațiul aerian chinez, îmi adresez cele mai bune urări excelenței voastre și concetățenilor voștri și invoc binecuvântările divine de pace și bunăstare asupra națiunii”.

În 2023, în timpul vizitei sale în Mongolia vecină, Francisc a făcut o mișcare rară de a trimite „un salut cald nobilului popor chinez”.

„Întregului popor îi doresc tot ce este mai bun, mergeți înainte, progresați mereu. Iar pe catolicii chinezi îi rog să fie buni creștini și buni cetățeni”, a spus el la finalul Liturghiei sale de duminică, în capitala mongolă Ulan Bator.