Curtea de Apel Bucureşti a publicat miercuri seara motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acţiunea deschisă în justiţie de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale. În esenţă, judecătoarea Cristina Ardeleanu de la Curtea de Apel Bucureşti susţine că Biroul Electoral Central a pus în aplicare decizia Curţii Constituţionale din 6 decembrie de anulare a alegerilor, iar deciziile CCR sunt definitive şi obligatorii, prin urmare nu pot fi analizate în instanţă.
De asemenea, judecătoarea spune că, prin anularea alegerilor prezidenţiale, BEC nu a încălcat drepturi civile şi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie (dreptul de a vota, de a fi ales).
În plus, Guvernul nu mai avea temei legal, după decizia CCR, să stabilească programul şi data organizării turului doi al alegerilor.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii, solicitând anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral şi s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale, transmite Agerpres.
„Procedând la analiza legalităţii deciziilor emise de Biroul Electoral prin prisma criticilor formulate, Curtea reţine următoarele: Cu titlu prealabil, Curtea subliniază că obiectul prezentei cauze îl constituie strict cenzurarea legalităţii deciziilor emise de Biroul Electoral Central, astfel încât analiza se va realiza în limita criticilor care privesc aceste acte administrative. Din această perspectivă, criticile formulate de contestatori cu privire la modalitatea în care CCR a pronunţat Hotărârea nr. 32/06.12.2024 prin care a dispus anularea procesului electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din anul 2024 şi la consecinţele pe care pronunţarea acestei decizii le-ar avea asupra drepturilor fundamentale ale cetăţenilor excedează prezentei cauze şi nu pot fi analizate în acest cadru procesual. Curtea reaminteşte cu această ocazie că Hotărârea Curţii Constituţionale a României nr. 32/06.12.2024 este definitiv şi general obligatorie, iar analiza în prezenta cauză se va realiza cu luarea în considerare a acestei împrejurări”, se arată în motivare.
Pe de altă parte, instanţa susţine că nu era necesar ca BEC să publice în Monitorul Oficial deciziile cu privire la anularea alegerilor, fiind de ajuns ca acele decizii să fie postate pe pagina de internet a instituţiei.
„Referitor la nepublicarea deciziilor BEC nr. 230D/06.12.2024, nr. 231D/07.12.2024, nr. 232D/07.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reţine că, potrivit art. 17 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central adoptă decizii şi hotărâri. Potrivit art. 17 alin. (3) din acelaşi act normativ, deciziile adoptate de BEC se aduc la cunoştinţa publică prin afişarea pe pagina proprie de internet, iar potrivit art. 17 alin. (4) hotărârile adoptate de acesta se aduc la cunoştinţă publică prin afişarea pe propria pagină de internet şi prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Făcând aplicarea în cauză a celor mai sus expuse, Curtea reţine că, în cauză, publicarea în Monitorul Oficial a actelor administrative contestate nu era necesară, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, întrucât este vorba despre decizii adoptate de BEC ce se adresează unor destinatari strict determinaţi, iar nu de hotărâri. Or, în privinţa deciziilor, legiuitorul a prevăzut ca şi modalitate unică de aducere la cunoştinţa publică, publicarea acestora pe pagina proprie de internet a Biroului Electoral Central, formalitate care a fost îndeplinită în cauză”, se arată în documentul instanţei.
De asemenea, susţine CAB, eventualele neregularităţi ale procedurii de publicare a actelor administrative emise de Biroul Electoral Central nu afectează legalitatea acestora.
Referitor la emiterea deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reţine că emiterea acestei decizii s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituţională în care a fost adusă la cunoştinţa publică soluţia pronunţată în şedinţa din 6 decembrie 2024, soluţie care este definitivă şi are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constituţie.
„Curtea reţine, contrar susţinerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea CCR nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluţiei pronunţate. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale este ataşat soluţiei cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanţa constituţională la pronunţarea soluţiei. În aceste condiţii, Curtea constată că emiterea de către BEC a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curţii Constituţionale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ”, afirmă CAB.
De asemenea, referitor la necompetenţa Biroului Electoral Central de a emite cele două decizii de anularea a alegerilor, CAB subliniază că hotărârile pronunţate de Curtea Constituţională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivităţii dispoziţiilor Curţii poate reclama acţiuni concrete din parte autorităţilor cu atribuţii în domeniul în care s-a pronunţat instanţa constituţională.
„Având în vedere rolul BEC de autoritate cu activitate temporară, constituită pentru organizarea desfăşurării activităţii specifice perioadei electorale, cu atribuţii în ceea ce priveşte asigurarea aplicării unitare a dispoziţiilor acestui act normativ (art. 17 alin. 1 lit.a), i) art. 13 alin. 1 din Legea nr. 370/2004), Curtea constată că acesta era organul statului chemat să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor obligatorii dispuse de CCR prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. În aceste condiţii, Curtea reţine că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuţiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, în materie electorală, în acord cu exigenţele impuse de Legea nr. 24/2000”, se mai arată în motivare.
Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiate, şi susţinerile lui Călin Georgescu privind încălcarea de către BEC, prin anularea alegerilor prezidenţiale, a unor drepturi civile şi fundamentale prevăzute în Constituţie.
„Referitor la încălcarea, prin exercitarea unui abuz de putere, de către Biroul Electoral Central, prin adoptarea deciziilor nr. 230D/06.12.2024 şi nr. 231D/07.12.2024, a următoarelor drepturi civile: dreptul de a vota; dreptul de a fi ales; dreptul poporului român de a exercita suveranitatea naţională prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte conform art. 2 alin. (l) din Constituţie cu respectarea valorilor constituţionale prevăzute la art. 1 alin. (3), respectiv a principiului legalităţii prevăzut la art. l alin. (5) din Constituţie, respectiv de a alege preşedintele României, în condiţiile în care mandatul actualului preşedinte expiră la data de 21 decembrie 2024; dreptul cetăţenilor României de a trăi într-un stat de drept şi democratic în care principiul securităţii juridice este respectat, Curtea reţine că aceste susţineri ale contestatorilor şi ale intervenientei accesorii sunt neîntemeiate şi le va respinge. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că prin deciziile contestate BEC a asigurat efectivitatea dispoziţiilor obligatorii ale CCR dispuse prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024. Or, dispunerea de BEC a măsurilor tehnice privind organizarea procesului electoral, în temeiul competenţelor recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării punerii în aplicare a Hotărârii nr. 32/06.12.2024 a CCR, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale recunoscute prin Constituţie”, mai spune CAB.
Instanţa a respins şi cererea lui Georgescu de obligare a Guvernului la emiterea unei hotărâri prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului doi al alegerilor.
„Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a avut în vedere împrejurarea că, în condiţiile în care Curtea Constituţională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României din anul 2024 şi a HG nr. 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a proceda la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului doi de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reţine existenţa unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernul României în ceea ce priveşte stabilirea calendarului aplicabil turului doi de scrutin”, precizează CAB.