Rusia încearcă „să eradicheze” identităţile ucraineană şi tătară în peninsula ucraineană anexată Crimeea şi să modifice compoziţia demografică în acest teritoriu pe care îl controlează de zece ani, denunţă organizaţia neguvernamentală Amnesty International într-un raport publicat luni.
În martie 2014, Rusia a anexat oficial peninsula Crimeea după un referendum în favoarea separării de Ucraina, considerat ilegitim de Occident. Câteva luni mai târziu, Moscova a sprijinit o insurecţie prorusă în estul Ucrainei.
„În zece ani de ocupaţie, Rusia a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a delegitima suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei”, subliniază organizaţia neguvernamentală pentru drepturile omului într-un raport în care descrie politicile utilizate de Moscova pentru a „modifica compoziţia etnică” în peninsula anexată.
Rusia a „căutat sistematic să eradicheze identităţile ucraineană şi tătară în Crimeea, perturbând, restrângând şi interzicând utilizarea limbilor ucraineană şi tătară în Crimeea în educaţie, media, la sărbătorile naţionale şi în alte aspecte ale vieţii”, potrivit raportului Amnesty, consultat de AFP, scrie Agerpres.
În acelaşi timp, „Rusia a procedat la transferuri forţate de populaţie de pe teritoriul Crimeii şi transferuri ale populaţiei civile ruse spre această peninsulă”, adaugă acest ONG, cu sediul central la Londra.
Totodată, media independente au fost „reduse la tăcere”, minorităţile religioase „reprimate”, iar programele şcolare „modificate” pentru a se asigura că tinerele generaţii nu vor dispune de cunoştinţele necesare „pentru a pune la îndoială naraţiunea rusă asupra istoriei Crimeii”, potrivit Amnesty.
Locuitorii au fost de asemenea constrânşi să accepte paşapoarte ruseşti sub ameninţarea că „vor fi privaţi de drepturile fundamentale, li se va refuza accesul la serviciile esenţiale, riscând chiar să fie expulzaţi”, afirmă organizaţia neguvernamentală citată.
„Aceste politici par să fie un model pentru planurile Rusiei în celelalte regiuni ale Ucrainei pe care le ocupă”, denunţă Amnesty.
În 2022, preşedintele Vladimir Putin a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina. Din septembrie 2022, Moscova a anunţat că a anexat alte patru regiuni ucrainene: Doneţk şi Lugansk (în est), Zaporojie şi Herson (în sud).
De atunci, Amnesty declară că a primit informaţii despre „îndoctrinarea şi coerciţia flagrante practicate de autorităţile ruse în şcolile din zonele ocupate în regiunile Zaporojie şi Herson, precum şi în alte teritorii ocupate”.
Moscova „a introdus noi manuale şcolare, care - printre alte lucruri - justifică invazia” (rusă în Ucraina), a declarat pentru AFP Patrick Thompson, autorul raportului.
Ruşii „au plasat chiar şi personal militar înarmat în şcoli, în special pentru a-i forţa şi intimida pe profesori pentru ca ei să urmeze programa” dorită de Moscova, afirmă el.
Invazia lui Putin în Ucraina a intensificat „considerabil” represiunea împotriva „oricărei manifestări de sprijin pentru Ucraina sau oricărei simple suspiciuni de lipsă de loialitate faţă de autorităţile ruse de ocupaţie”, prin concedieri, amenzi, percheziţii, detenţii, arestări arbitrare sau proceduri judiciare, subliniază ONG-ul.
Practicile Rusiei în Crimeea „încalcă clar” tratatele internaţionale, denunţă Patrick Thompson.
Un scrutin prezidenţial de trei zile tocmai s-a încheiat în Rusia. În absenţa oricărei opoziţii reale, Putin, în vârstă de 71 de ani, a obţinut un nou mandat prezidenţial, al cincilea la număr, cu o durată de şase ani, în conformitate cu amendamentele constituţionale din 2021. Principalul său critic, Aleksei Navalnîi, 47 de ani, a decedat în condiţii suspecte în închisoare în luna februarie.
Rusia a organizat alegeri şi în cele cinci teritorii ocupate în Ucraina, între care şi peninsula Crimeea, notează AFP.