California a adoptat o lege pentru protejarea datelor cerebrale ale persoanelor, obţinute prin intermediul unor implanturi sau al unor senzori externi, în acelaşi mod în care acest stat american a reglementat şi colectarea altor informaţii personale legate de sănătate sau de viaţa privată, informează AFP, preluată de Agerpres. California a devenit astfel al doilea stat american ce a votat cu rapiditate o lege de acest tip, după Colorado.
Gavin Newsom, guvernatorul Californiei, unde se află numeroase companii mari şi start-up-uri din sectorul noilor tehnologii, a semnat sâmbătă textul care clasează datele neuronale ca fiind informaţii personale sensibile, la fel ca datele biometrice, datele de geolocalizare şi cele de identificare bancară.
Utilizatorii vor putea astfel să ceară limitarea, suprimarea sau corectarea datelor pe care o companie de neurotehnologie le obţine de la ei. Ei vor putea, de asemenea, să refuze ca aceste companii să vândă sau să partajeze acele informaţii.
Industria neurotehnologiilor a progresat rapid în ultimii ani, de la implanturi neuronale pentru controlarea unor computere prin intermediul gândurilor şi până la accesorii conectate capabile să detecteze undele cerebrale (pentru a avea un somn mai bun sau pentru a trata depresia, de exemplu).
În paralel, progresele făcute în sectorul inteligenţei artificiale (AI) facilitează decriptarea rapidă a semnalelor cerebrale.
„Există toate motivele să credem că, în câţiva ani, consumatorii vor putea trimite mesaje scrise, transcrise din gândurile lor prin intermediul smartphone-ului lor”, notează Fundaţia Neurorights, un ONG care promovează dezvoltarea etică a neurotehnologiilor şi care a susţinut noua lege.
În comunicatul său de luni, organizaţia consideră că progresele ştiinţifice sunt „promiţătoare”, dar îşi exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de reglementare „în contextul în care datele neuronale sunt susceptibile de a dezvălui informaţii foarte sensibile, în special cu privire la sănătatea mintală, sănătatea fizică şi capacităţile cognitive”.
Pentru a arăta cât de comune ar putea deveni aceste noi dispozitive, asociaţia a dat ca exemplu o cerere de brevet depusă anul trecut de compania Apple pentru viitoarele sale căşti wireless (AirPods), care vor putea măsura activitatea electrică a creierului (electroencefalografie).
Jared Genser, unul dintre directorii acestui ONG, a felicitat California, care a devenit al doilea stat american ce a votat cu rapiditate o lege de acest tip, după Colorado, dar a îndemnat totodată Congresul Statelor Unite să adopte un text legislativ în această privinţă la nivel naţional.
Dintre numeroasele start-up-uri care lucrează la dezvoltarea de interfeţe care asigură o conexiune de tip creier-maşină (în special pentru paraplegici), o companie deţinută de Elon Musk, Neuralink, a câştigat în notorietate datorită influentului său proprietar.
Miliardarul american de origine sud-africană speră că implanturile companiei Neuralink nu numai că vor reda mobilitatea persoanelor cu handicap sau vederea persoanelor nevăzătoare, dar, în timp, vor oferi utilizatorilor care doresc acest lucru şi o serie de „superputeri”, cum ar fi telepatia.