Curtea Suprema a blocat demersul premierului israelian Benjamin Netanyahu de a-l demite pe seful securitatii interne Shin Bet

Curtea Suprema a blocat demersul premierului israelian Benjamin Netanyahu de a-l demite pe seful securitatii interne Shin Bet

Autor: Stiri.Click
Publicat: 2025-03-21 17:48:00
Sursa:

Curtea Suprema a blocat demersul premierului israelian Benjamin Netanyahu de a-l demite pe seful securitatii interne Shin Bet Imagine

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a ordonat demiterea șefului serviciului de securitate internă Shin Bet, Ronen Bar, - o măsură blocată temporar de instanța supremă a țării. Bar a primit un răgaz, la câteva ore după vot, deoarece Curtea Supremă a declarat că amână demiterea până când un apel va putea fi judecat cel târziu la 8 aprilie, relatează Sky News și ynetnews.

Biroul prim-ministrului a declarat că demiterea lui Bar intră în vigoare la 10 aprilie, dar că aceasta ar putea avea loc mai devreme dacă se găsește un înlocuitor.

Ar fi pentru prima dată în istoria Israelului când un șef al Shin Bet ar fi demis.

Procurorul general al Israelului a hotărât că Guvernul nu are nicio bază legală pentru a-l demite pe Bar.

Votul Cabinetului a avut loc în timp ce mii de persoane au protestat joi în fața reședinței lui Netanyahu din Ierusalim față de modul în care acesta a gestionat situația ostaticilor israelieni din Fâșia Gaza, care sunt captivi după atacul fără precedent al Hamas asupra Israelului de la 7 octombrie 2023, și față de planurile sale de concediere a lui Bar.

De asemenea, vineri au avut loc proteste în apropierea reședinței lui Netanyahu, demonstranții cerând eliberarea ostaticilor israelieni.

„În loc să îl concedieze pe șeful Shin Bet, doar pentru a evita o anchetă, cred că prim-ministrul ar trebui să se implice în salvarea ultimilor ostatici care au mai rămas în Gaza și care pot muri oricând”, a declarat Michal Halperin, un protestatar.

Prim-ministrul se confruntă cu o presiune tot mai mare acasă după reluarea atacurilor aeriene în Gaza la începutul acestei săptămâni, punând capăt unei încetări fragile a focului cu Hamas, care a adus o pace relativă în regiune timp de aproape două luni.

Decizia declanșează reacții din partea înalților funcționari guvernamentali, adâncind tensiunile dintre sistemul judiciar și Guvern înainte de audierea cazului din 8 aprilie.

Ministrul Comunicațiilor, Shlomo Karhi, a atacat instanța, afirmând: „Nu aveți autoritatea legală de a interveni. Acesta este domeniul exclusiv al Guvernului. Ordinul dvs. nu este valabil. Poporul este suveran”.

Citește mai multe despre:

Din păcate, în Europa au mai rămas doar câteva râuri sălbatice. Vjosa, în Albania, este unul dintre ultimele care curge încă neîmblânzit și liber. Este un ecosistem unic, în mare parte neafectat de intervenția omului. Iar acum s-a decis că trebuie să rămână așa. Guvernul de la Tirana vrea să transforme Vjosa și toți afluenții săi în primul parc național al râurilor sălbatice din Europa. Planul sună extraordinar pentru iubitorii de natură și pentru ecologiști, deși aceștia nu prea au încredere în acțiunile guvernului. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată sâmbăta la ora 00:30 și în reluare de la ora 19:30.

Economie 2022-07-31 18:40:56

Economie 2022-11-05 16:36:36

Economie 2022-08-11 18:09:56

Miniştrii de Externe din Uniunea Europeană, reuniţi în primul Consiliu Afaceri Externe (CAE) oficial din mandatul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, au ajuns la un acord de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare pentru a proteja vasele comerciale care navighează în Marea Roşie, a anunţat luni seară şeful diplomaţiei europene Josep Borrell. Propunerea a fost făcută de Franţa, Italia şi Germania şi vizează securizarea navelor comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen. ''Am convenit, în principiu, în legătură cu lansarea unei misiuni a UE în Marea Roşie'', a spus șeful diplomației europene în conferinţa de presă de la finalul reuniunii CAE.El a precizat că rămâne ca UE să lucreze pentru a obţine unanimitatea statelor membre în legătură cu data exactă a lansării acestei misiuni.Potrivit planurilor actuale, misiunea UE va implica desfăşurarea de nave de război şi sisteme de avertizare timpurie pentru a proteja navele cargo din regiune, dar fără a exista intenţia de a participa la atacurile lansate de SUA asupra poziţiilor rebelilor houthi din Yemen, transmite Agerpres.Referitor la războiul dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, Josep Borrell le-a prezentat miniştrilor un document de lucru (non-paper) în care insistă pe ideea că în prezent trebuie pregătite condiţiile unei păci durabile în regiune, pe baza punerii în aplicare a unei soluţii cu două state.''Nu cred că mai trebuie să vorbim în general despre procesul de pace din Orientul Mijlociu şi sunt de părere că ar trebui să începem să discutăm în mod specific despre procesul de implementare a soluţiei cu două state. Pacea este un termen general, toată lumea este pentru pace, nimeni nu spune că este împotriva păcii. Nu trebuie să vorbim despre pace în general, ci despre pace via un proces specific. În opinia noastră, ar trebui să nu mai vorbim despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, ci specific despre soluţia cu două state. Asta încercăm să obţinem, dar nu toţi sunt de acord cu asta, unii sunt pentru, alţii împotrivă'', a explicat Josep Borrell.Miniştrii de Externe europeni au avut luni discuţii separate cu omologul israelian, cu şefii diplomaţiilor egipteană, iordaniană şi saudită şi cu ministrul de Externe palestinian.''Numeroase state membre şi-au reafirmat poziţiile referitoare la un acord definitiv pe baza soluţiei cu două state, dar nu am discutat doar despre acest lucru. Am discutat despre situaţia din Fâşia Gaza, despre ajutorul umanitar şi despre obstacolele în calea acestuia, deci am vorbit despre toate problemele din Orientul Mijlociu'', a mai spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.El a insistat pe importanţa soluţionării problemei umanitare grave din Fâşia Gaza, unde cel puţin 1,7 milioane dintre cele 2,4 milioane de locuitori au fost strămutaţi, iar populaţia duce o lipsă acută de alimente şi medicamente, ceea ce riscă să ducă la foamete şi epidemii.

Economie 2024-01-22 21:25:25

Economie 2022-06-29 16:18:48