Preşedinta Curţii Penale Internaţionale, Tomoko Akane, a avertizat miercuri că instanţa „are nevoie de sprijinul Uniunii Europene pentru a supravieţui în următorii ani" după ce administraţia americană a preşedintelui Donald Trump i-a impus sancţiuni şi a asigurat că aceste măsuri afectează deja activitatea CPI şi creează „imprevizibilitate” în rândul personalului.
Într-o intervenţie în faţa Comisiei pentru Drepturile Omului a Parlamentului European, Akane a subliniat că CPI „are nevoie ca UE să modifice statutul de blocare pentru a contracara efectele sancţiunilor americane" deoarece, potrivit ordinului executiv semnat de preşedintele american Donald Trump în luna februarie, oricine cooperează cu persoanele de pe lista sa ar putea fi sancţionat, inclusiv ONG-uri, informează EFE, potrvit Agerpres.
Procurorul Karim Khan este primul şi singurul care a fost sancţionat deocamdată. Americanii, inclusiv cei care lucrează pentru filiale europene ale unor bănci, companii de asigurări şi sisteme informatice americane, sunt obligaţi să nu coopereze cu persoanele sancţionate, în caz contrar riscând să se confrunte cu urmăriri penale.
„Este vorba de o încălcare gravă a suveranităţii europene: o ţară străină le spune cetăţenilor şi companiilor sale ce legi li se aplică şi cum să se comporte", a adăugat Tomoko Akane.
„Statutul de blocare" al UE, stabilit în 1996, este un regulament care urmăreşte să protejeze companiile şi cetăţenii europeni de sancţiuni extrateritoriale din partea altor ţări, asigurându-se că aceştia pot să îşi desfăşoare activitatea fără a fi afectaţi de legile pe care UE le consideră contrare dreptului internaţional.
CPI solicită ca acest statut să fie adaptat pentru a-i proteja pe oficiali şi colaboratori de sancţiunile americane (emise ca urmare a anchetării de către CPI a crimelor comise de Israel în Palestina), permiţându-le astfel să îşi continue activitatea.
Akane a cerut Comisiei Europene să „acţioneze acum" pentru a „păstra" instanţa cu sediul la Haga.
„Neutilizarea statutului de blocare înseamnă că UE abandonează Curtea şi principiile dezvoltate după cele două războaie mondiale. Speranţa victimelor nu trebuie abandonată", a îndemnat ea, argumentând că CPI nu acţionează din motive politice şi nici nu îşi depăşeşte prerogativele.
În plus, preşedinta CPI a cerut să nu se aştepte până când „este prea târziu", deoarece „efectele devastatoare ale sancţiunilor, inclusiv respectarea excesivă a acestora, vor slăbit Curtea până la punctul în care să o împiedice să funcţioneze".
„Curtea este activă în întreaga lume şi se aşteaptă ca activitatea importantă din faza premergătoare procesului să continue să crească în unele situaţii, cum ar fi Afganistan, Bangladesh, Myanmar, Republica Centrafricană, Darfur, Libia, Mali, Palestina, Filipine şi Ucraina. Şi toată această muncă va fi ameninţată de sancţiunile SUA", a avertizat Akane.
Unele companii europene au încetat deja să mai colaboreze cu CPI din cauza „aplicării excesive" a sancţiunii împotriva lui Khan, a spus Akane, care şi-a exprimat, de asemenea, regretul că personalul „părăseşte Curtea de teama imprevizibilităţii a ceea ce s-ar putea întâmpla" în viitor.
Ordinul executiv al preşedintelui Trump poate fi aplicat unor potenţiale alte funcţii, ceea ce va îngreuna şi alte activităţi, precum plata salariilor de către Curte, transferul de bani către birourile sale de pe teren sau deplasările pentru a efectua investigaţii.
„Nu vom ceda niciodată, iar Curtea a luat măsuri pentru a se pregăti împotriva sancţiunilor şi pentru a limita, pe cât posibil, efectele sancţiunilor asupra activităţilor sale. Dar este clar că Curtea nu va putea supravieţui singură", a subliniat preşedinta CPI.
CPI a obţinut săptămâna trecută arestarea fostului preşedinte filipinez Rodrigo Duterte pentru crimă împotriva umanităţii în războiul său împotriva drogurilor. Curtea are peste 30 de mandate de arestare, inclusiv pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin şi al premierului israelian Benjamin Netanyahu, pentru comiterea de crime de război în Ucraina, respectiv în Fâşia Gaza.