Schema care acorda așa-numitul „pașaport de aur”, ce permite obținerea cetățeniei în Malta prin investiții financiare, încalcă legislația Uniunii Europene, a decis marți Curtea de Justiție a UE, informează BBC.
Comisia Europeană a dat în judecată Malta în 2022, acuzând statul că, prin acest program, acordă cetățenie malteză și implicit dreptul de a trăi și lucra în orice stat membru UE în schimbul unei contribuții financiare minime de 600.000 de euro, a achiziționării sau închirierii unei proprietăți de o anumită valoare și a unei donații de 10.000 de euro către o organizație caritabilă.
Curtea a decis că programul „echivalează cu transformarea obținerii cetățeniei într-o simplă tranzacție comercială”. Guvernul maltez nu a reacționat încă la hotărâre. Fostul premier Joseph Muscat a catalogat decizia drept „politică” și a spus că schema ar putea continua cu „anumite modificări”.
Malta riscă sancțiuni financiare importante dacă nu respectă hotărârea instanței. Curtea de Justiție a UE a reiterat că „dobândirea cetățeniei Uniunii nu poate rezulta dintr-o tranzacție comercială”.
Reuters a relatat că Malta a susținut în mod repetat că interpretarea sa asupra tratatelor UE este corectă. În 2022, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al sancțiunilor impuse persoanelor apropiate Kremlinului, Malta a suspendat programul pentru cetățenii ruși și belaruși.
Decizia de marți contrazice opinia exprimată în octombrie anul trecut de avocatul general al Curții, Anthony Collins, care afirmase că nu s-a demonstrat faptul că dreptul UE impune existența unei „legături reale” între persoană și statul care acordă cetățenia. Acesta susținea că fiecare stat membru are dreptul să decidă cine îi devine cetățean și, implicit, cetățean european.
Totuși, deși acordarea cetățeniei ține de competența fiecărui stat, Curtea a subliniat că schema malteză „pune în pericol încrederea reciprocă” dintre statele membre.
Comisia Europeană a cerut în repetate rânduri încetarea acestor programe, avertizând că schemele de cetățenie prin investiții implică riscuri de securitate, spălare de bani, evaziune fiscală și corupție.