Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat în consultare publică un proiect de Hotărâre care reglementează modul în care se va face publicitate electorală la alegerile prezidențiale din mai. Proiectul se aplică doar în cazul materialelor electorale plătite, deși acest lucru nu este menționat clar, însă nu rezolva problema campaniilor mascate derulate în mediul online, după cum arată o expertă consultată de Digi24.ro. 

Hotărârea publicată joi în transparență decizională de AEP completează o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern la începutul anului și care vizează organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai. Proiectul poate fi consultat aici.

În acest context, Digi24.ro a stat de vorbă cu Mădălina Voinea, expert în monitorizarea dezinformării și a campaniilor electorale din mediul online și reprezentant al think-thank-ului Expert Forum.

„Ce face această Hotărâre este că încearcă să repare din ce s-a întâmplat în Ordonanță. Mai exact, lămurește cadrul în care se desfășoară această Hotărâre. Cadrul este Regulamentul pentru transparență politică, care va fi implementat din octombrie 2025”, a subliniat analista Expert Forum.

Ordonanța de Urgență de la începutul anului a fost criticată de societatea civilă pentru că nu făcea o distincție clară între publicitatea electorală și simple postări pe rețelele de socializare ale cetățenilor. 

Asta a dus la situația în care votanții lui Călin Georgescu s-au speriat că vor fi amendați dacă vor publica mesaje pe rețelele de socializare în care să-și arate susținerea față de acesta și au început să inunde rețele de socializare cu expresia „Curățenie Generală”.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: „Votăm Curățenie Generală”. Metoda prin care susținătorii lui Călin Georgescu vor să evite noile reguli electorale impuse de Guvern

„Definind conform regulamentului, atunci te referi strict la publicitate politică plătită, singurul lucru la care se referă regulamentul și singurul lucru la care se referă AEP, nu comunicarea organică despre politicieni”, a subliniat Mădălina Voinea.

Nu există, însă, o mențiune clară care să facă diferența între postările unor simpli cetățeni care susțin un anumit candidat și publicitatea electorală, după cum arată și Mădălina Voinea.

Hotărârea clarifică, de exemplu, „comunicările care se înscriu în limitele activității jurnalistice de informare a publicului”, comunicări pe care nu le percepe drept „materiale publicitare politice”. 

Experta cu care Digi24.ro a stat de vorbă evidențiază, însă, altă problemă.

„Care e scopul pentru care dăm aceste Hotărâri despre cum monitorizăm digital? Să nu mai ai campanii mascate, imense, cu fabrici de conturi care să promoveze un candidat”, arată Mădălina Voinea. 

În alegerile prezidențiale din 2024, anulate între timp, au existat scandaluri legate de ferme de boți sau de campanii pe rețelele de socializare mascate în numele unor candidați (cum ar fi Călin Georgescu).

Hotărârea AEP tratează acest aspect la Articolul 8: 

Experta cu care Digi24.ro a stat de vorbă arată, astfel, că problema din mediul online sunt „campaniile de manipulare care nu sunt detectate de instituții și nu sunt sancționate în colaborare cu rețelele de socializare”. 

„Nouă nu ne este clar cine a plătit campania lui Georgescu și acum lăsăm la latitudinea BEC să soluționeze niște lucruri legate de capacitatea digitală. E foarte greu. Va fi foarte greu să strângi dovezi ale unor rețele de conturi automatizate și să le demonstrezi ca BEC să ia decizii. Din punctul meu de vedere, nu există această capacitate de monitorizare. Implementarea va fi utopică”, a subliniat Mădălina Voinea.

Hotărârea reglementează, însă, modul în care ar trebui să arate publicitatea electorală în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025. Campania va începe cu o lună înainte de 4 mai 2025, data primului tur. 

Concret, potrivit documentului publicat în transparență decizională, un „material publicitar politic” trebuie să „îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții”:

Totodată, materialele electorale publicitare mai trebuie să conțină: 

Proiectul rămâne în consultare publică până pe 21 februarie.