Ministerul Apărării a publicat recent un proiect de lege „privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român”, inițiativă care, odată aprobată de Parlament, ar permite armatei române să doboare inclusiv dronele de atac ale Rusiei care survolează teritoriul național. Până în prezent, oficialii MApN au susținut, referitor la dronele rusești care au survolat spațiul aerian al României, că acestea nu pot fi doborâte deoarece nu ar exista „legislație” în acest sens.
„Până în prezent, legislația națională, începând cu prevederile art. 118 din Constituția României, ce asigură prerogativele pentru organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, precum și diversele aspecte are vizează capacitatea de a acționa a Armatei României, au asigurat un cadru legal corespunzător, deși perfectibil”, se arată în proiectul de lege publicat pe site-ul ministerului.
Cu toate acestea, conform MApn, „legislația națională în vigoare nu cuprinde prevederi care să reglementeze desfășurarea unor operații militare pe timp de pace, pe teritoriul național”.
„Mai mult, există un vid legislativ în ceea ce privește utilizarea capabilităților forțelor armate străine dislocate în România pentru contracararea prin mijloace noncinetice sau cinetice a unor riscuri și amenințări concrete. Astfel, arhitectura cadrului juridic existent oferă o perspectivă paradoxală, limitativă și restrictivă cu privire la folosirea capabilităților Armatei României pe timp de pace pe teritoriul statului român atunci când nu sunt întrunite condițiile sau nu a fost instituită o stare excepțională (stare de urgență, de asediu, mobilizare sau nu a fost declarată starea de război)”.
Astfel, desfășurarea acțiunilor de luptă pe teritoriul României „se realizează în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului, a vieții și integrității fizice a cetățenilor și a organizării comunităților umane”.
De asemenea, conform inițiatorilor, odată aprobat acest proiect „se instituie un răspuns gradual, proporțional și preventiv de apărare, în cazul unei agresiuni armate împotriva unui stat vecin, ocupării prin mijloace militare a acestuia sau a unor părți din teritoriu, instituirii de blocade sau a oricăror acțiuni care vin în contradicție cu Carta Organizației Națiunilor Unite și cu dreptul internațional”.
Luna trecută, șefii din Ministerul Apărării au discutat cu senatorii despre modificarea unei legi care acum nu le permite militarilor să doboare dronele rusești care ajung în spațiul aerian al României. De la ședință a lipsit însă tocmai ministrul Apărării. Șefa comisiei de apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, a spus, după discuţiile cu MApN din Parlament, că aleșii au cerut lămuriri pe partea legislativă și că este nevoie ca legislația să fie adoptată cât mai repede.
De la declanșarea războiului din Ucraina, mai multe drone rusești au survolat spațiul aerian al României ori s-au prăbușit pe teritoriul național. Mapn a ridicat avioane F-16 în aer „pentru a monitoriza situația” fără ca armata să intervină în vreun fel pentru doborârea acestora. În luna februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat că România nu poate doborî dronele de atac rusești care intră în România deoarece nu există legislație în acest sens.