Amenințarea președintelui american Donald Trump de a opri sprijinul Statelor Unite pentru Ucraina și de a se retrage din negocierile de pace a fost un semnal de alarmă pentru Kiev, care se așteaptă acum la o ofensivă de vară sângeroasă din partea Rusiei ce ar putea schimba cursul războiului, scrie Financial Times.

În timp ce liderii ucraineni continuă să susțină ideea unui armistițiu de 30 de zile, nimeni nu își pune prea mari speranțe că Rusia va opri curând atacurile, potrivit oficialilor și soldaților ucraineni citați de FT.

Aceștia susțin că Rusia nu dă niciun semn că ar dori să reducă intensitatea asalturilor sau să facă concesii. După recenta întâlnire din Turcia dintre delegațiile celor două părți, negociatorii de la Kiev au rămas convinși că pacea rămâne o perspectivă foarte îndepărtată.

Negociatorul principal al Rusiei a avertizat că trupele rusești ar putea invada și cuceri regiunile Sumî și Harkov din Ucraina, potrivit unui oficial ucrainean care a participat la discuții.

Câteva zile mai târziu, în timpul unei vizite în Kursk, președintele rus Vladimir Putin a glumit în mod aprobator atunci când un oficial local a spus că regiunea învecinată Sumî „ar trebui să fie a noastră”.

Putin a anunțat săptămâna trecută că forțele ruse „creează o zonă tampon de securitate” de-a lungul graniței cu Ucraina – un termen folosit în trecut pentru a semnala incursiunile lansate dincolo de graniță de pe teritoriul Rusiei.

Și fostul președinte rus Dmitri Medvedev a propus de curând crearea unei „zone tampon” în Ucraina, astfel încât orașele din Rusia să fie în afara razei de acțiune a armelor occidentale folosite de armata ucraineană, potrivit Business Insider.

„Rusia trebuie să fie prezentă acolo: 550 de kilometri, plus alți 70-100 de kilometri de siguranță”, a scris Medvedev pe contul său de Telegram, unde a publicat și harta zonei pe care Rusia ar trebui să o ocupe conform planului său, care acoperă aproape toată suprafața Ucrainei.

Analiștii militari de la Institutul pentru Studiul Războiului spun însă că planul lui Medvedev include peste 587.000 de kilometri pătrați din teritoriul Ucrainei. La viteza cu care trupele rusești avansează acum pe câmpul de luptă – în medie, în jur de 14 kilometri pătrați pe zi – Rusiei i-ar lua 91 de ani ca să îndeplinească obiectivul propus de fostul președinte rus.

Tot în acest ritm, armatei ruse i-ar lua aproape 4 ani ca să cucerească restul regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson pe care Rusia le-a anexat ilegal și unilateral în 2022. Mai mult, dacă s-ar menține și ritmul de 1.500 de soldați morți sau răniți pe zi, analiștii au scris că armata Rusiei ar ajunge să piardă 50 de milioane de trupe, adică o treime din întreaga populație a țării, ca să ocupe toată Ucraina.

Iehor Firsov, un parlamentar ucrainean și comandant al unei unități de operatori de drone din cadrul Brigadei 109 a armatei ucrainene, a spus că este timpul ca țara sa să accepte faptul că încrederea Rusiei că va câștiga războiul ar putea ține mai mult decât disponibilitatea Occidentului de a susține Ucraina.

„Putin este convins că poate înfrânge Ucraina”, a spus Firsov. „El crede pur și simplu că totala noastră capitulare este doar o chestiune de timp și că SUA ar putea oricând să oprească ajutoarele. El vede Europa ca fiind slabă și nehotărâtă.”

De-a lungul unei linii a frontului care se întinde pe mai bine de 1.000 de kilometri, ritmul războiului urmează un tipar brutal și letal. Moscova se regrupează înaintea unei noi ofensive mari ce ar putea începe în următoarele luni, potrivit soldaților și analiștilor.

Trupele ucrainene de pe frontul de est au spus că soldații ruși se aruncă înainte precum un „roi de lăcuste”, folosind motociclete, ATV-uri și scutere electrice, potrivit soldatului ucrainean Said Ismahilov, care a fost cândva cel mai important cleric musulman din Ucraina. Rușii nu avansează ca un „mare val, ci ca un flux nesfârșit”.

„Lor nu le pasă de pierderi. Pur și simplu continuă să vină... nu ca să cucerească kilometri, ci metri – tranșee distruse, câțiva copaci rupți, rămășițele unei case”, a povestit Ismahilov.

Luptele au devenit din ce în ce mai intense în ultimele săptămâni în jurul orașelor Pokrovsk și Konstantinivka, ceea ce pune presiune pe marile „fortărețe” ucrainene din regiunea Donețk, Kramatorsk și Sloviansk, și amenință trupele care apără regiunea alăturată, Dnipropetrovsk.

Pentru a susține asaltul infanteriei, Rusia folosește armament greu și de înaltă tehnologie pentru a distruge tot ce stă în calea trupelor de asalt, folosind bombe ghidate cu planare, rachete și drone – inclusiv noile modele cu fibră optică protejate de bruiajul electronic.

Apărătorii ucraineni au fost nevoiți să se retragă parțial din orașe precum Torețk și Ceasiv Iar, unde a devenit prea riscant să încerce să rămână pe poziții.

Cu toate acestea, ucrainenii „rămân o forță formidabilă în apărare”, a spus Franz-Stefan Gady, un analist militar din Viena. „Ne putem aștepta la înaintări ale trupelor rusești, dar fără colapsuri iminente, fără colaps pe linia frontului.”

Ucrainenii beneficiază acum de mai mult sprijin militar din partea Europei, ceea ce îi face mai puțin dependenți de ajutorul Statelor Unite. Rusia mai are doar o „ușoară superioritate” în fața Ucrainei în privința artileriei, potrivit lui Gady.

Un comandant adjunct din armata Ucrainei, din cadrul unei unități ce luptă în apropiere de Pokrovsk, a spus că trupele sale resping cu succes atacurile Rusiei, dar că „suntem extenuați”. El luptă încă din 2014, continuând să meargă pe front chiar și după ce a fost rănit.

Cât despre promisiunile lui Trump, comandantul ucrainean a spus că sunt doar „minciuni” și „propagandă”. Tot ce îl interesează acum este „următoarea misiune... următoarea luptă”. Uneori, nici nu se mai simte om – „sunt un zombi”.

Extenuarea și frustrarea afectează tot mai mulți soldați ucraineni, atât din rândul ofițerilor cu experiență, cât și printre trupele recent mobilizate. Moralul este tot mai scăzut, afectat fiind de sentimentul că nu există niciun plan clar de a încheia războiul și că multe vieți sunt sacrificate fără rost.

Oleksandr Șîrșîn, un comandant de batalion din Brigada Mecanizată 47, s-a plâns săptămâna trecută pe rețelele sociale că, deși unitatea sa are unele dintre cele mai bune echipamente militare, planificarea defectuoasă a operațiunilor și ordinele greșite date de către superiorii săi au pus în pericol viețile soldaților aflați sub comanda sa.

Unitatea lui Șîrșîn este dotată cu tancuri americane Abrams și tancuri germane Leopard, care au devenit arme simbolice pentru sprijinul militar primit de Ucraina din Occident.

„În ultimele luni, am început să ne simțim ca și când suntem șterși (cu buretele) – ca și când vieților noastre sunt dispensabile”, a mai spus Șîrșîn. „Problemele sunt sistematice, nu personale.”

Unul din puținele motive de bucurie pentru soldații ucraineni rămâne eficiența dronelor militare folosite pentru a produce pagube însemnate armatei ruse și pentru a opri o parte din ofensivele lansate de invadatori.

Fostul șef al armatei ucrainene, care este acum ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, Valeri Zalujnîi, a avertizat săptămâna trecută că nimeni nu ar trebui să se aștepte la un „miracol” care să aducă pacea în Ucraina.

„Cu lipsa enormă de resurse umane și situația economică catastrofală cu care ne confruntăm, putem vorbi doar despre un război pentru supraviețuire purtat cu tehnologie de ultimă generație”, a spus Zalujnîi la Londra.

Prioritatea pentru Ucraina este să lupte într-un mod care necesită cât mai puține „resurse umane și mijloace economice” pentru obținerea celui mai bun rezultat.

Mulți soldați și din ce în ce mai mulți oficiali ucraineni spun acum că țara trebuie să fie pregătită de o luptă lungă și asimetrică. „Cât de mult va dura?” a întrebat Firsov. „Până când vom distruge încrederea rușilor că noi putem fi înfrânți.”