Lorena Bălan a crezut că vorbește cu prietenul ei cel mai bun pe o rețea socială, așa că atunci când i-a cerut niște bani de care are nevoie urgent nu a ezitat.
Lorena Bălan - victimă: „Totul a început într-o zi când eu eram la facultate și un prieten foarte bun mi-a scris. Mi s-a părut foarte normal, m-a întrebat ce fac și dacă pot să-i împrumut o sumă de bani. Prima oară mi-a cerut 1.000 de RON și mi-a spus să îi pun într-un link. I-am pus în link și după m-a întrebat dacă mai am încă 1.000 și i-am mai pus încă o dată, tot așa, prin link. Eu am văzut că banii s-au transferat în contul unei doamne, dar mă gândeam că poate a transferat el banii. După două ore m-a sunat și mi-a spus că i-a fost spart contul de Facebook și că altcineva mi-a cerut banii, dar nu am fost singura. Din câte am înțeles, a adunat cam 80 de milioane.”
Mihai Rotariu - purtător de cuvânt DNSC: „Am recomandat utilizatorilor care atunci când primesc mesaje în care li se solicită date sau transferuri de bani sub diferite pretexte să verifice că discută cu titularul legitim și pot face acest lucru accesând un canal de comunicare alternativ, eventual făcând un apel telefonic.”
Atacatorii apelează mai nou și la inteligența artificială pentru a păcăli oamenii. Lindsey, o tânără din America, a povestit pentru fanii de pe internet coșmarul prin care a trecut mama ei. Femeia a crezut că fata trece prin momente grele după ce cineva cu o voce identică a sunat-o în toiul nopții.
Victimă: „A întrebat: „Ce este în neregulă? Ce s-a întâmplat? Spune, ce se întâmplă? Eu continuam să țip: „Te rog, nu-mi face rău! Te rog! De ce îmi faci asta?! Țipam. A zis că țipam atât de tare, încât abia putea să țină telefonul lângă ureche. Și era vocea mea!”
Psihologii spun că atacatorii cibernetici profită că oamenii sunt neatenți în momentul în care cred că cineva drag este în pericol.
Psiholog: „Ei întotdeauna se bazează pe șocul emoțional, astfel încât victima să nu aibă răgaz să analizeze critic informația, să nu aibă timp ca partea rațională să intervină si să judece dacă ceea ce se relatează ar putea să fie adevărat sau nu.”
Specialiștii spun că sunt și câteva soluții prin care oamenii se pot proteja de astfel de atacuri. De exemplu, să stabilească un cuvânt-cheie în familie sau să contacteze persoana pe o altă platformă.
