Decizia de joi a Curții Constituționale a României (CCR), prin care a secretizat averile funcționarilor publici, contrazice, practic, alte decizii ale instituției pe aceeași temă. Între 2012 și 2014, au fost identificate patru decizii ale CCR care au subliniat că publicarea declarațiilor de avere este justificată în logica prevenirii corupției. În același timp, au mai existat alte inițiative, lansate chiar de magistrați, dar abandonate între timp, care urmăreau secretizarea declarațiilor de avere și interese.
Reamintim că declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale. Detalii, aici.
Unul dintre argumentele folosite de judecătorii Curții Constituționale, pentru a justifica necesitatea secretizării declarațiilor de avere, este că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.
CITEȘTE ȘI: Ce averi au judecătorii CCR care au decis secretizarea declarațiilor de avere. Cel mai sărac are venituri de zeci de mii de euro anual
Cele patru decizii CCR invocate în acest articol au fost semnalate în spațiul public de fostul ministru al Justiției, actual consilier prezidențial, Ana Birchall, și de fostul judecător Cristi Danileț.
Pe scurt, aceste decizii, din perioada 2012-2014, contrazic, practic, argumentul invocat în prezent de către CCR, astfel:
În anul 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), condus atunci de judecătoarea Lia Savonea (acum la Înalta Curte de Casație și Justiție), propunerea o modificare a Legii Agenției Naționale de Integritate (ANI).
Acele modificări vizau, printre altele, ca venitul soțului/soției bugetarului care depune declarația de avere să fie anonimizat sau ca declarațiile de avere și de interese să fie publicate timp de 3 ani.
Presa sublinia atunci că modificarea Legii ANI venea pe fondul unei verificări realizate de inspectori tocmai asupra averii fostei șefe CSM, Lia Savonea (ea a respins aceste acuzații).
Ministrul Justiției de atunci, Ana Birchall, a reacționat și a trimis o scrisoare șefei CSM.
Birchall sublinia în 2019 că „este evident avantajul depunerii declarațiilor de avere și de interese”, fiind „un exemplu de bună practică”.
„Această hotărâre lovește direct în transparență, în controlul public și în activitatea Agenției Naționale de Integritate, care rămâne practic fără instrumentele esențiale pentru prevenirea și sancționarea corupției. Mai grav, prin această decizie dispare și obligația de a declara bunurile soțului, soției sau copiilor— o breșă evidentă, care permite ascunderea averilor prin interpuși și face imposibilă verificarea reală a conflictelor de interese și a incompatibilităților. Este, practic, o invitație deschisă la disimularea averilor, sub protecția legii”, este o parte din reacția Anei Birchall, postată joi seară pe pagina ei de Facebook.
Fostul ministru al Justiției mai susține, într-o altă postare pe Facebook, că CCR s-a „sesizat din oficiu pe acest aspect (n.r. publicarea declarațiilor de avere/interese), extinzându-și competențele”.
În 2012, conform interpretării Anei Birchall, Curtea Constituțională a respins o plângere prin care autorii invocau încălcarea dreptului la viață privată prin publicarea declarațiilor (Decizia 663/2012).
În 2013, CCR a respins o altă plângere similară, iar de data asta a oferit și o motivare, tot în ceea ce privește încălcarea dreptului la viață privată în cazul celor care publică aceste declarații. Vă prezentăm argumentele invocate atunci de CCR:
Decizia 316/2013:
În 2014 au existat alte două decizii similare, prin care CCR a respins plângeri care vizau același argument, legat de încălcarea vieții private.
Decizia 309/2014
Decizia 495/2014: