Peste 8.000 de prizonieri ucraineni se află în captivitate, potrivit comunicărilor neoficiale, iar familiile lor devin ținte ale șantajului din partea agenților ruși. În schimbul unor tratamente mai favorabile sau chiar eliberarea deținuților, rușii cer diverse acte de sabotaj. Deși Rusia neagă faptele și acuză Ucraina de practici similare, reporterul BBC a stat de vorbă cu o ucraineancă despre presiunile și amenințările la care a fost supusă pentru a-și proteja soțul, prizonier de război.

Svitlana spune că nu s-a gândit niciodată să-și trădeze țara, „nici măcar pentru o secundă.”

„Soțul meu nu m-ar fi iertat niciodată,” mărturisește Svitlana reporterului britanic, în apartamentul de lângă Kiev.

În vârstă de 42 de ani, aștepta de mai bine de doi ani vești despre soțul ei, Dima, un medic militar capturat de Rusia, când a primit brusc un telefon.

Vocea de la celălalt capăt al firului i-a spus că, dacă ar trăda Ucraina, Dima ar putea beneficia de un tratament mai bun în închisoare sau chiar de o eliberare anticipată.

„M-a sunat un număr ucrainean. Am răspuns, iar bărbatul s-a prezentat ca Dmitry,” explică Svitlana. „Vorbea cu un accent rusesc.”

„Mi-a spus: «Poți fie să incendiezi un birou de recrutare militară, să dai foc unui vehicul militar sau să sabotezi o cutie electrică a Căilor Ferate Ucrainene».”

O alternativă ar fi să dezvăluie locațiile unităților de apărare aeriană din apropiere, zone militare vitale care protejează cerul Ucrainei de dronele și rachetele rusești.

În timp ce Dmitry îi prezenta propunerea, Svitlana spune că i-au venit în minte instrucțiunile pe care autoritățile ucrainene le-au distribuit tuturor familiilor în cazul în care sunt abordate de agenți ruși: să câștige cât mai mult timp, să înregistreze și să fotografieze totul și să raporteze imediat.

Svitlana a făcut acest lucru: a raportat incidentul și a făcut capturi de ecran ale mesajelor, prezentate și sursei citate.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) i-a spus să tragă de timp, cât timp investigau. Așa că Svitlana a pretins că este de acord să incendieze o linie de cale ferată locală.

Cu sirenele de raid pe fundal, Svitlana arată reporterului înregistrările și două dintre apelurile cu Dmitry de pe Telegram. Acesta îi dădea instrucțiuni detaliate despre cum să facă și să plaseze un cocktail Molotov.

„Toarnă un litru de lichid pentru aprins focul și adaugă puțină benzină,” explică Dmitry. „Mergi la un nod feroviar. Asigură-te că nu sunt camere de supraveghere. Poartă o șapcă, ca măsură de precauție.”

De asemenea, Dmitry i-a oferit un tutorial despre cum să își pună telefonul pe modul avion când se află la 1-2 km de țintă, pentru a nu fi detectat semnalul de antenele mobile ale anchetatorilor. 

„Știi ce este un panou electric? Fă-i o poză. Aceasta ar trebui să fie ținta incendierii,” a explicat Dmitry, care a cerut dovezi ale îndeplinirii sarcinii.

„Scrie data de astăzi pe o bucată de hârtie și fă o fotografie cu această hârtie.”

În schimb, Dmitry a spus că poate aranja un apel telefonic cu soțul ei sau livrarea unui pachet pentru acesta.

Mai târziu, SBU i-a spus Svitlanei că bărbatul cu care vorbise era într-adevăr în Rusia și că ar trebui să întrerupă contactul. Svitlana i-a spus lui Dmitry că s-a răzgândit.

„Atunci au început amenințările,” spune Svitlana. „Mi-a spus că îl vor ucide pe soțul meu și că nu-l voi mai vedea niciodată.”

Zile întregi, Dmitry a continuat să sune, spunând: „Soțul tău este torturat, și e vina ta!”

„Câte griji îți făceai că și-ar putea pune în aplicare amenințările de a-i face rău lui Dima?” o întreabă reporterul pe Svitlana. 

Cu ochii plini de lacrimi, ea răspunde: „Mă durea inima și nu puteam decât să mă rog: «Doamne, te rog, nu lăsa să se întâmple asta».”

„O parte din mine spunea: «Această persoană nu are nicio legătură cu prizonierii». Cealaltă parte se întreba: «Dar dacă chiar poate să facă asta? Cum aș putea trăi cu mine însămi?»”

Colaborarea cu agenți ruși „nu va ușura în niciun fel situația prizonierului; dimpotrivă, ar putea complica semnificativ șansele acestuia de a fi schimbat.”, declară SBU pentru BBC.

Cei care raportează abordările din partea agenților ruși, vor fi „protejați” și tratați ca victime, spun autoritățile.

În caz contrar, actele de sabotaj sau spionaj „poate fi clasificat drept trădare. Pedeapsa maximă este închisoarea pe viață.”, avertizează SBU.

Autoritățile fac publice în mod regulat arestările ucrainenilor care, se presupune, comit incendieri sau dezvăluie locația unor obiective militare Rusiei.

Mass-media pro-Kremlin este plină de videoclipuri în care ucrainenii ar incendia vehicule militare sau cutii electrice ale căilor ferate.

Unii dintre cei implicați fac acest lucru pentru bani, fiind plătiți de presupuși agenți ruși, dar se bănuiește că unii autor sunt si rudele disperate. 

Aproximativ 50% dintre familiile prizonierilor de război sunt contactate de agenți ruși, afirmă Petro Yatsenko, de la Sediul Militar Ucrainean pentru Tratamentul Prizonierilor de Război.

„Se află într-o poziție foarte vulnerabilă și unele dintre ele sunt dispuse să facă orice,” spune Petro. „Dar încercăm să le educăm că acest lucru nu îi va ajuta (pe cei dragi aflați în captivitate).”

Petro explică faptul că un act precum incendierea unui vehicul militar nu este considerat o pierdere materială semnificativă pentru Forțele Armate Ucrainene:

„Dar poate destabiliza unitatea societății ucrainene, iar aceasta este principala problemă.

Și, desigur, dacă cineva dezvăluie locația unor sisteme de apărare aeriană, de exemplu, aceasta devine o problemă majoră pentru noi,” recunoaște el.

Autoritățile nu publică numărul ucrainenilor deținuți ca prizonieri de război, dar se crede că acesta depășește 8.000.

O sursă din serviciile de informații ucrainene a declarat pentru BBC că sunt puține cazuri în care rudele acceptă să colaboreze cu Rusia.

Guvernul rus a transmis BBC-ului o declarație în care respinge acuzațiile că folosește familiile prizonierilor ca mijloc de presiune, numindu-le „nefondate” și susținând că tratează „combatanții ucraineni uman și în deplină conformitate cu Convenția de la Geneva.”

Declarația continuă acuzând Ucraina de utilizarea unor metode similare:

„Coordonatorii ucraineni încearcă activ să constrângă rezidenți din Rusia să comită acte de sabotaj și incendiere pe teritoriul rus, vizând infrastructuri critice și facilități civile.”

Soțul Svitlanei, Dima, a fost eliberat din captivitate acum aproape trei luni.

Cuplul este acum din nou împreună și se bucură de momentele de joacă fiul lor de patru ani, Vova.

„Au fost lacrimi de bucurie cum nu am mai plâns vreodată,” spune ea, plină de fericire. „A fost ca și cum mi-aș fi smuls iubirea din ghearele morții.”

Dima i-a spus soției sale că rușii nu și-au dus la bun sfârșit amenințările și că nu l -au pedepsit din cauza refuzului ei de a coopera.

Când Svitlana i-a povestit despre apeluri, Dima a fost șocat.

„M-a întrebat cum am rezistat,” spune ea, făcând cu ochiul. „Ei bine, cum obișnuiesc să spun mereu, sunt soția unui ofițer.”