Unii oameni se nasc mai fericiți decât alții. Indiferent dacă suntem genul de persoane care cântă sub duș și dansează în ploaie sau dacă au o dispoziție mai sumbră, fericirea nu este doar ceva care ni se întâmplă. Cu toții ne putem schimba obiceiurile pentru a atrage mai multă fericire în viața noastră. Oamenii de știință vin cu o serie de sfaturi esențiale pentru un 2025 mai fericit, scrie BBC.

Prietenia aduce beneficii tuturor vârstelor, dar în viața de mai târziu, poate deveni o sursă esențială de fericire. Deși persoanele mai în vârstă își reduc de obicei rețelele sociale pentru a petrece mai mult timp cu cei apropiați, cercetările arată că este o idee bună să rămânem deschiși către noi prietenii, deoarece acestea oferă beneficii diferite față de relațiile cu familia, care pot implica obligații. Prieteniile, fiind relații voluntare, tind să fie mai distractive și mai puțin tensionate.

Chiar dacă adulții în vârstă pot întâmpina obstacole în a cunoaște oameni noi, personalitățile lor mature și abilitățile sociale îmbunătățite pot face acest lucru mai ușor. Menținerea prieteniilor de calitate aduce beneficii nu doar psihologice, ci și cognitive și fizice.

Compasiunea este o fundație bine cunoscută a prieteniei adevărate. Derivată din latină și însemnând „durere împărtășită”, această empatie ne ajută să formăm conexiuni puternice atunci când prietenii noștri au nevoie de ajutor. Totuși, există o stare opusă, relativ necunoscută, dar la fel de importantă – „confelicitatea”, așa cum a scris David Robson pentru BBC.

Cu sensul de „fericire împărtășită”, aceasta este un aspect subapreciat al relațiilor sănătoase și ar putea fi la fel de crucială ca și compasiunea pentru a menține prieteniile, sugerează numeroase studii.

Susținerea entuziastă a unei vești bune a unui prieten – și punerea de întrebări despre aceasta – reprezintă bază unei bune prietenii. Un răspuns prea pasiv la vestea bună a acelui prieten sau subestimarea succesului amicului respectiv riscă să deterioreze relația.

Deși poate părea un clișeu, este adevărat că să faci ceva pentru altcineva te face să te simți mai bine decât dacă te răsfeți pe tine. Cu cât înțelegem mai multe despre altruism, cu atât acest lucru devine mai clar.

Studiile au arătat că voluntariatul poate avea efecte benefice chiar și asupra unor afecțiuni grave, precum durerea cronică și depresia. De exemplu, un studiu din 2002 a demonstrat că voluntarii care ajutau alte persoane cu dureri cronice au experimentat o scădere a intensității durerii în timpul activităților de voluntariat.

Alte cercetări au arătat că îngrijirea animalelor poate îmbunătăți sănătatea oamenilor, iar îngrijirea plantelor de apartament poate contribui la o viață mai sănătoasă, mai ales în perioada vârstei înaintate.

Unii furnizori de servicii de sănătate recomandă acum voluntariatul ca parte a unui tip de „prescriere socială”: o formă de prescripție care ajută oamenii să se conecteze la resursele și activitățile comunității. Activitățile precum cursurile de artizanat sau grupurile de ciclism, dar și ajutorul pentru facturile de alimentație și încălzire, sunt din ce în ce mai recunoscute ca intervenții valide pentru sănătate, care pot reduce, de asemenea, presiunea asupra serviciilor de sănătate.

Există și alt mod în care trecutul te poate sprijini în prezent. Cercetările arată că implicarea în poveștile strămoșilor poate avea efecte psihologice semnificative. De exemplu, poveștile despre cum au înfruntat dificultățile pot fi inspiraționale atunci când sunt transmise noii generații.

Susan M Moore, profesoară emerită de psihologie la Universitatea Swinburne din Melbourne, a constatat că persoanele care cunosc mai multe despre istoria lor familială sunt mai mulțumite și au un nivel mai ridicat de bunăstare. Participarea activă în cercetarea arborelui tău genealogic poate conduce la un sentiment mai mare de control asupra vieții tale și la o înțelegere mai adâncă a locului tău în lume.

Aceasta poate aduce, de asemenea, un sentiment de recunoștință și perspectivă – conștientizând că viața ta de acum a fost posibilă datorită eforturilor și curajului strămoșilor tăi pentru viitoarele generații.

Se spune adesea că este important să numărăm binecuvântările, iar acest sfat vechi se bazează pe o intervenție simplă, dar susținută de numeroase dovezi.

Cercetările arată că, dacă facem o listă cu trei lucruri bune care ni s-au întâmplat, ne putem îmbunătăți starea de bine. Fie că este vorba despre un eveniment major, cum ar fi susținerea unui examen important sau venirea pe lume a unui copil, fie despre un moment mai mic, dar plăcut, cum ar fi întâlnirea cu un prieten vechi sau admirarea unei lumini frumoase de seară în timpul unei plimbări, cercetările recente sugerează că acest exercițiu poate contribui la o stare mai bună de spirit.

Scrierea a trei lucruri bune care vi s-au întâmplat poate îmbunătăți starea de bine. Fie că este vorba de un eveniment important sau de un moment simplu de bucurie, acest exercițiu ajută la accentuarea lucrurilor pozitive din viața noastră.

Nu există nimic asemănător cu o plimbare pe drumuri pitorești – vântul în păr, câteva melodii pe radio și libertatea de a merge pe drumurile deschise. Ei bine, acum șobolanii pot experimenta o parte din acest „rai al vehiculelor”, după ce cercetătorii de la Universitatea din Richmond, Virginia, i-au învățat pe acești șobolani cu nasul jucăuș să conducă mici automobile din Perspex în laborator.

Șobolanii au învățat rapid această abilitate și, curând, au început să sară în mașinuțele lor cu entuziasm, pregătindu-se pentru următoarea lor aventură. La un moment dat, cercetătorii au observat că unii șobolani făceau salturi de bucurie, de parcă se aflau în așteptarea unei plăceri.

Acest lucru a deschis o nouă cale de cercetare. Poate că așteptarea plăcerii poate fi la fel de satisfăcătoare ca activitatea în sine? În alt experiment, oamenii de știință au învățat unii șobolani să aștepte recompense, în timp ce altora le-au oferit recompense imediat. Ulterior, au evaluat optimismul șobolanilor și au descoperit că cei care învățaseră să aștepte recompensele erau mai optimiști.

Cercetătorii au sugerat că această abordare ar putea fi aplicabilă și oamenilor – anticipând constant activități sau evenimente plăcute, am putea să ne „reprogramăm” mințile pentru a deveni mai optimiști.

Dacă ai ajuns până aici, s-ar putea să fii surprins. Dar cercetările sugerează că prea multă grijă acordată fericirii poate, de fapt, să devină un obstacol în a o simți. Experimentele care au pus oamenii în situația de a dori mai multă fericire – poate citind despre cât de fericiți pot fi – înainte de a viziona un film motivant, i-au făcut să se simtă mai dezamăgiți decât încântați. Teoria este că, prin ridicarea așteptărilor, citirea și îngrijorarea legate de importanța fericirii pot lăsa oamenii să se simtă descumpăniți.

Probabil ai experimentat asta în timpul unui eveniment mare sau a unei petreceri la care ai visat mult timp, dar care nu a reușit să se ridice la înălțimea așteptărilor.

Iris Mauss, psiholog la Universitatea California din Berkeley, a arătat, de asemenea, că dorința și urmărirea fericirii pot crește sentimentele de singurătate și de deconectare. Ea recomandă adoptarea unei atitudini mai stoice și o mai mare acceptare a suișurilor și coborâșurilor vieții.

În timpul zilelor reci și întunecate de iarnă, o cafea poate oferi creierului și corpului un impuls de energie esențial. Consumul de cofeină ne face să ne simțim mai alertați, deoarece este absorbită rapid în sânge, unde concurează cu adenozina (nucleozidă dintr-o moleculă de adenină și o pentoză, dexonline - n.r.), o substanță chimică care provoacă oboseala.

Studiile arată că există multiple beneficii pentru sănătate asociate cofeinei, inclusiv reducerea riscului pentru mai multe tipuri de cancer, boli cardiovasculare și diabet de tip 2, dar și îmbunătățirea performanței fizice și prevenirea depresiei.

Totuși, momentul în care consumăm cofeină este important, deoarece poate dura până să acționeze și poate rămâne în sistem mult timp.

Cercetătorii sugerează ca ultima doză de cofeină să fie consumată cu opt ore și 48 de minute înainte de a merge la culcare.

De asemenea, ar trebui să evităm consumul excesiv de cofeină – nu mai mult de 400 mg sau aproximativ două-trei cești de cafea, în funcție de tărie – pentru a preveni tulburările de somn, durerile de cap, greața și anxietatea.