Găștile de criminali necruțători au pus stăpânire pe capitala statului Haiti, îi răpesc, jefuiesc și torturează pe localnici și se bat între ele pentru controlul cartierelor devastate de luptele armate care au izolat portul internațional de restul țării, scrie CNN. Bandele armate controlează acum 80% din Port-au-Prince și sunt pregătite să cucerească și restul capitalei și să răstoarne guvernul.

Cele mai distribuite videoclipuri filmate în acest oraș sunt cele în care bandele de criminali se filmează torturându-și victimele pentru a insufla teroarea și pentru a obține mai repede banii pentru răscumpărarea persoanelor răpite.

Într-un videoclip văzut de o echipă CNN luna trecută se putea vedea o femeie legată încercând să scape din calea flăcărilor în timp ce răpitorii ei o batjocoreau.

Este doar un episod al chinului prin care haitienii trec în fiecare zi, într-o țară în care protestele aproape neîncetate arată că populația a ajuns la limita răbdării.

Începând de săptămâna trecută, Port-au-Prince a fost ținta unui val de atacuri foarte coordonate ale bandelor armate care au incendiat secții de poliție și au eliberat mii de deținuți din închisori.

Guvernul din Haiti, condus de prim-ministrul Ariel Henry, a declarat duminică stare de urgență, după ce mii de deținuți au evadat din cea mai mare închisoare din țară.

„Am ales să ne croim singuri destinul. Bătălia pe care o purtăm nu va răsturna doar guvernul lui Ariel. Este o bătălie care va schimba tot sistemul”, a declarat pentru presa locală Jimmy „Barbecue” Cherizier, un fost ofițer de poliție care acum este liderul unei bande de stradă foarte puternice și care vrea să pară un fel de haiduc în ochii poporului.

După vizita oficială pe care a făcut-o în Kenya săptămâna trecută, nu se mai știe nimic despre locul în care se află premierul Henry.

În ultima perioadă, de la an la an, situația din Haiti este tot mai rea, fiecare catastrofă fiind o nouă lovitură dată statului haitian aflat în plin proces de dezintegrare.

În centrul orașului Port-au-Prince, clădirea istorică a Palatului Național se află în continuare în ruine după cutremurul devastator din 2010. Acum, mai multe tribunale din zonă sunt ocupate de găștile de stradă.

Un loc care ar trebui să fie un paradis tropical a ajuns acum să semene mai degrabă cu un oraș distrus de război din Siria, scrie Sky News. Port-au-Prince este o zonă de război, iar pentru milioane de haitieni, viața lor este un coșmar.

Mulți haitieni dau vina pentru situația în care s-a ajuns pe prim-ministrul Ariel Henry pentru că a cedat în fața presiunii bandelor criminale în ultimii trei ani, refuzând în același timp să organizeze noi alegeri care ar aduce un nou guvern la putere și ar da țării șansa la un nou început.

Henry și aliații lui spun că haosul din țară ar face imposibilă organizare de alegeri libere, dar astfel de scuze nu mulțumesc cu nimic populația furioasă.

Chiar și pentru unii dintre membrii găștilor de stradă, violențele de zi cu zi au devenit de nesuportat.

„Văd oameni murind în fața mea în fiecare zi”, a spus într-un interviu pentru CNN un recrut de 14 ani dintr-unul din cartierele din capitală controlate de criminali. „Chestia pe care o urăsc cel mai mult este când alți membri ai bandei omoară pe cineva și mă pun pe mine să îi ard cadavrul.”

Unul dintre prietenii lui, care făcea parte din aceeași bandă de criminali, a fost ucis și ars cu doar câteva zile înainte. „Nu vreau ca asta să mi se întâmple și mie”, a spus adolescentul haitian.

„Sentimentul la nivelul străzii este că țara nu mai poate continua așa. Nivelul de violență la care sunt expuși oamenii este inuman”, a avertizat săptămâna trecută adjunctul reprezentantului special ONU din Haiti, Ulrika Richardson.

Găștile din Haiti, despre care se credea odată că acționează la comanda unora dintre cei mai importanți politicieni și afaceriști din țară, au scăpat acum de sub control. Criminalii care au ocupat Port-au-Prince au devenit „antreprenori violenți” independenți, potrivit unei analize a Inițiativei Globale Împotriva Crimei Organizate Transnaționale.

Anul trecut, cel puțin 2,490 de persoane au fost răpite de pe stradă de bandele criminale, răscumpărarea victimelor fiind o afacere tot mai profitabilă.

Victimele ale căror familii nu pot plăti pentru eliberarea lor sunt de multe ori ucise. Rata națională a omuciderilor în Haiti s-a dublat anul trecut, ajungând la 41 de crime la suta de mii de oameni, potrivit cifrelor ONU.

Foarte mulți polițiști haitieni și-au dat deja demisia – anul trecut, 1.663 de ofițeri au renunțat la locul lor de muncă. Peste 300.000 de civili au rămas fără adăpost din cauza războiului dintre bandele de criminali.

Ariel Henry, chirurg neurolog de meserie, a fost numit prim-ministru în 2021, având susținerea Statelor Unite, Canadei și a altor aliați importanți, după asasinarea fostului președinte, Jovenel Moise.

Chiar și la vremea aceea, mai mult de jumătate din capitala țării era controlată de bandele criminale. Henry a promis că va restabili ordinea și că va organiza alegeri, dar doi ani mai târziu, Haiti este mai departe decât a fost vreodată de atingerea acestor obiective.

Haiti este acum un teren fertil pentru oportuniști politici. Guy Philippe, un lider rebel care a fost repatriat de curând de Statele Unite în Haiti, după ce a stat la închisoare pentru spălare de bani, a cerut declanșarea unei revoluții. Alături de el se aflau și membri ai brigăzi de securitate a ministerului haitian pentru mediu (BSAP).

„Ne luptăm să schimbă un sistem care nu funcționează pentru niciun haitian, în care nimeni nu poate trăi, indiferent de cine este... suntem loiali guvernului, dar el nu ne este loial nouă”, a spus un comandant BSAP.

Lideri ai blocului comunitar regional Caricom, în care se regăsesc mai multe state din zona Mării Caraibilor, au spus că Henry a fost de acord pentru organizarea alegerilor generale cel mai târziu până la data de 31 august 2025.

Până atunci, cea mai bună șansă pentru ca Henry să rămână la putere ar fi o soluție externă asupra căreia el nu ar avea aproape niciun control: o forță „de susținere militară” condusă de Kenya pe care guvernul său a cerut-o anul trecut și care a fost aprobată de Consiliul de Securitate al ONU.

Intervențiile militare străine nu sunt văzute cu ochi buni în Haiti, acolo unde trupele ONU de menținere a păcii sunt asociate cu scandalurile de abuzuri sexuale și cu introducerea holerei.

Misiunea de intervenție este susținută și de SUA – destinația preferată de majoritatea migranților haitieni care au fugit din țară – care a promis că va contribui cu 200 de milioane de dolari.

Miza este uriașă: cele peste 1.000 de trupe promise vor pune în pericol supremația bandelor criminale care au ocupat capitala. Ar exista o nouă șansă pentru producerea unei schimbări în Haiti, iar premierul țării ar mai câștiga timp prețios.

Dar dacă misiunea nu va avea loc în timp util, experții avertizează că presiunea violențelor insuportabile din Haiti va exploda.