Cazurile în care scrisori false de garanție sunt depuse în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene au forțat Parchetul European să alerteze autoritățile române cu privire la existența unei „posibile vulnerabilități” în gestionarea fondurilor UE. Ministerul Fondurilor Europene a transmis, la solicitarea Digi24.ro, că informat la rândul lui toate entitățile care gestionează achiziții publice „asupra riscului semnalat” de instituția condusă de Laura Codruța Kovesi.
Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO) a descoperit că în mai multe licitații publice din România au fost folosite scrisori de garanție emise de firme fictive sau care nu au dreptul de a emite astfel de scrisori pe teritoriul țării.
La finalul lunii iulie, EPPO a anunțat că a alertat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) pe această temă, menționând într-un comunicat că este vorba de „posibile vulnerabilități în gestionarea fondurilor europene, având ca rezultat reducerea nivelului de protecție a intereselor financiare UE în România”.
„MIPE a transmis către toți coordonatorii de reforme și investiții o informare asupra riscului semnalat de EPPO, privind scrisorile de garanție fictive utilizate în procesul de achiziție publică, în vederea diseminării către toate entitățile contractante responsabile cu derularea procedurilor de achiziții publice aferente îndeplinirii țintelor și jaloanelor din PNRR”, se arată într-un răspuns transmis de MIPE pentru Digi24.ro.
MIPE mai subliniază că „sunt deja implementate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea eficientă a sistemelor de management și control, precum și legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate din fonduri europene nerambursabile”.
Alerta Parchetului European a venit într-un caz în care patru persoane - suspectate că ar avea legături cu mafia italiană - au fost acuzate că au pus la cale o schemă prin care companii din Cehia și Letonia emiteau scrisori de garanție deși „nu aveau dreptul” să facă acest lucru și nici nu dispuneau de fonduri necesare. Prejudiciul se ridică la 4.3 milioane de euro, după cum arată EPPO.
Un alt caz similar este cel al fostului acționar controversat de la Dinamo, Dorin Șerdean. Parchetul European l-a trimis în judecată într-un dosar cu un prejudiciu care se ridică la 64 de milioane de lei.
Șerdean, folosindu-se de o firmă din Spania, „a determinat o serie de antreprenori ca, fără vinovăție, să folosească în cadrul contractelor de achiziție finanțate din fonduri europene documente inexacte și false constând în scrisori de garanție (...) pentru plata avansului sau pentru buna execuție”, potrivit EPPO.
Documentele false emise de societatea lui Șerdean au fost folosite pentru proiecte pe fonduri europene ce vizau lucrări de canalizare în Slatina, Olt.
„Scopul urmărit de inculpat a fost unul injust, respectiv de a obține diverse sume de bani pentru scrisorile de garanție emise, iar urmarea imediată este reprezentată de paguba produsă de sumele achitate de antreprenori pentru fiecare dintre cele 18 scrisori de garanție”, se arată în rechizitoriul Parchetului European.
Mai mulți antreprenori locali au plătit companiei aproape 2 milioane de lei pentru emiterea celor 18 scrisori de garanție. Unul dintre ei a povestit pentru Digi24.ro că a ales societatea lui Șerdean pentru că oferta era mai bună față de alte companii asemănătoare, fiindu-i recomandată de către un broker.
„Chiar dacă fondurile sunt utilizate conform destinației pentru care au fost primite, iar proiectul este finalizat în condițiile prevăzute în contract, în cazul în care finanțarea a fost obținută pe nedrept, condițiile de tipicitate ale infracțiunii sunt îndeplinite”, mai menționează sursa citată.
Antreprenorii au fost nevoiți să achite alte scrisori de garanție.
Dosarul în care Dorin Șerdean este acuzat de folosire sau prezentare de documente sau declarații false, inexacte sau incomplete având ca urmare obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și înșelăciune se află în etapa de cameră preliminară.
Tribunalul București a decis începerea judecății în septembrie 2023, dar decizia a fost contestată. Contestația se judecă la Curtea de Apel București.
În cazul contractelor publice, Legea prevede depunerea unor garanții - de obicei, de participare și de bună execuție. Garanția de bună execuție, de exemplu, ajunge la 10% din valoarea totală a contractului.
Poate fi plătită direct către autoritate, se poate obține o scrisoare de garanție din partea unei bănci - dar suma respectivă va fi blocată până la finalizarea contractului, uneori fiind vorba de ani de zile - sau o poliță de asigurare care are printre beneficii, potrivit brokerilor, faptul că „eliberează cash ce poate fi reinvestit”.
„În timpul execuției contractului, dacă anumite lucrări nu sunt executate, autoritatea contractantă notifică și spune că dacă nu remediezi lucrările, îți iau banii ăia și îmi angajez pe altcineva care să revină să refacă ce ai făcut tu. Rolul este de a garanta că ofertantul duce la bun sfârșit ceea ce și-a asumat”, a explicat Valeria Tudora, expert în achiziții publice, pentru Digi24.ro.
Scrisorile de garanție ar urma să facă obiectul unei „verificări prealabile” de către autoritățile care gestionează proiecte pe fonduri europene, după cum a îndemnat inclusiv MIPE, potrivit unor surse.
În plus, procurorii europeni îi îndeamnă și pe antreprenori să verifice sau să ceară instituției care gestionează proiectul pe fonduri europene să facă o verificare preliminară a scrisorilor respective, în momentul în care depun documentele pentru a participa la licitații. Din acest punct de vedere, procurorii europeni se așteaptă „să nu mai apară probleme”.
„Trebuie să am un motiv în Lege foarte clar care să îmi spună că trebuie să îl dau afară - câtă vreme nu găsesc în Lege un articol care să îmi spună ce să fac în acest caz, câtă vreme el mi-a dat scrisoarea în original și respectă formularul meu, care e motivul meu de excludere? Legea nu spune că trebuie să verific firma de asigurare și dacă nu e în regulă să îl dau afară”, susține, însă, expertul în achiziții publice consultat de Digi24.ro.
Legea permite depunerea unui „instrument de garantare emis de o instituție de credit din România sau din alt stat sau de o societate de asigurări”. În plus, autorităților le este interzis să nominalizeze în documentația de atribuire o anumită bancă sau societate de asigurări sau să le impună antreprenorilor să lucreze cu un singur tip de societăți financiare.