Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii de Mediu, afirmă că tragedia de pe Jepii Mici, unde o tânără de 19 ani a fost ucisă de urs, putea fi evitată, pentru că prezența ursului în zona respectivă era cunoscută, dar autoritățile nu au făcut nimic pentru a interveni. El spune că legea permite eliminarea urșilor-problemă, dar primarii localităților din aceste zone nu cunosc legea și nu știu cum să prevină sau să intervină în astfel de situații.

„Tragedia cu ursul putea fi evitată ușor”, susține Octavian Berceanu într-o postare pe Facebook, unde enumeră toate neregulile identificate de el în acest caz. 

„1. Apariția ursului pe traseul montan nu a fost accidentală. Ursul a fost semnalat și de alți turiști. În acest caz primăria, prin primarul din Sinaia, putea acționa în baza OUG 81/2021 rapid, vă dau mai jos textul OUG, și putea cere gestionarului fondului de vânătoare să extragă ursul problemă. Primăria și serviciul de urgențe 112 trebuia să anunțe imediat Asociația Cinegetică Sinaia, cea care administrează fondul de vânătoare nr. 25, cu sediul în București, privind apariția repetată a unui urs pe traseul turistic și să limiteze accesul turiștilor până la rezolvarea problemei”, explică Octavian Berceanu.

Potrivit ordonanței la care ca re face trimitere fostul șef al Gărzii de Mediu, „extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare se face în următoarele situații:

a) dacă intervențiile prin metoda alungării, respectiv a tranchilizări și relocării nu dau rezultate și gradul de risc se modifică la nivel mare, conform procedurii de evaluare a riscului

b) dacă siguranța și securitatea persoanelor sau a bunurilor de orice fel aparținând acestora sunt puse în pericol” (OUG 81/2021, art. 5, alin. 4 a-b)

De asemenea, Berceanu mai precizează că primăriile trebuie să instaleze tomberoane pe care urșii să nu le poată deschidă și să instaleze garduri electrice acolo unde este nevoie.

„2. Primăria Sinaia trebuia să asigure tomberoanele speciale pentru ca urșîi să nu se hrănească zilnic din resturile de mâncare aruncate. Primăria nu a făcut nimic. Primăria trebuia să faciliteze instalarea gardurilor electrice la limita cu pădurea acolo unde există un grad mare de risc. Am experimentat pe pielea mea un moment de emoție când un pui de urs care mânca la un tomberon aflat pe șoseaua principala din Sinaia s-a speriat și a sărit în față mășinii.

3. Asociația Cinegetică Sinaia nu a propus ministerului niciun exemplar de prevenție pentru urs, cu toate că urșîi mici și ursoaicele mănâncă zilnic din tomberoanele din Sinaia și circulă noaptea pe traseele turistice pentru a se întoarce în pădure. Și când spun noaptea mă refer la intervalul 21.00-02.00. Dovadă lipsei de acțiune se găsește în Anexă Ordinului privind derogările pentru cota de prevenție la specia urs pusă pe site-ul Ministerul Mediului - România în link-ul de mai jos.

4. Asociația a făcut astfel dovadă unei gestionări defectuoase care are că urmare incidentul din Sinaia. Întrebat de către reporterul ProTV dacă și-a îndeplinit atribuțiile de gestionar, reprezentantul asociației a zic că da. Modul în care și-a îndeplinit atribuțiile, în mod normal, trebuie să fie cercetat de către procurorii din Prahova.

5. Angajațîi Gărzii Forestiere Prahova nu și-au făcut treaba privind analiză activității Asociației Cinegetice Sinaia și din experiență, e treaba Corpului de Control al Ministrului Mediului să și a procurorilor să verifice, pentru că am suspiciuni rezonabile privind intervenția factorului politic în protejarea intereselor private în detrimentul siguranței publice.

6. Ministerul Mediului, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne trebuiau să lucraze în comun și să aibă campanii locale de comunicare pentru prevenția incidentelor om-urs”, mai arată Octavian Berceanu.

Fostul șef al Gărzii de Mediu spune și ce trebuie făcut pentriu a preveni pe viitor astfel de situații. 

„1. Dacă ne uităm pe o harta a incidentelor om-urs, postată și muncită de către George Garbacea fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediuli, cel mai mare grad de risc este dat de două zone, Valea Prahovei - Brașov și Harghita - Covasna. De ce? Pentru că acolo există un fenomen amplu prin care urșii sunt împinși în afară habitatului tocmai din cauza activităților umane.

Lângă Tușnad observatoarele turistice pentru urs sunt industrie, la 1 km de centrul orașului. Practic, atinci când am coborât din mașînă în parcarea hotelului central din Tușnad am călcat în (dejecțiile) ursului, iar când am ieșit să iau ceva din mășînă ursul mânca niște resturi lângă mașînă. Întâlnirea de la Tușnad din 2021 avea că scop măsuri de prevenție, iar participarea era la nivel de ministru.

Practic, Ministerul Mediului este incapabil de a impune măsurile cerute de Comisia Europeană pentru că lobby-ul celor care câștigă de pe urmă urșilor înseamnă bani, foarte mulți bani, mai ales în campaniile electorale.

2. Nu există nicio hartă interactivă unde oamenii să semnaleze prezența urșilor, unde să fie puse toate alertele autorităților și cele de la 112, astfel încât Garda Forestieră și Prefectura să oblige primăriile și gestionării fondurilor de vânătoare să măsuri. Această harta ar arăta unde apar incidentele și când, ce au de făcut oameni, primăriile și autoritățile centrale pentru prevenirea incidentelor.

3. Existența unui sanctuar pentru urșii gunoieri, puii orfani sau alți urși cu comportament deviant, promis de către minister de mulți ani, încă nu există. Un astfel de sanctuar trebuia construit în județul Brașov. Aici pe mii de hectare îngrădite și cu o infrastructură modernă am fi putut avea un parc cu trasee protejate care să atragă sute de mii de turiști și să fie sustenabil atât financiar, cât și ecologic.

4. Guvernul României trebuie să învețe că prevenția este cea mai bună soluție și că lipsa decizională costă vieți.

5. Primarii nu au habar de legislație, de protocoale sau de ceea ce trebuie să facă și de unde să ia banii pentru a preveni interacțiunile nefericite cu urșîi. Pur și simplu nu fac mai nimic, nu informează populația, nu au planuri de măsuri aplicabile, cu toate că există experți, bani și exemple de bune practici.

Analiza populației de urși pe baze de recoltare a probelor de fecale care să stabilească numărul de indivizi și modul lor de hrană și deplasare a fost lăsată la voia întâmplării. Pădurarii de vânătoare în multe cazuri au cules probe doar de unde le-a fost comod, ducând în ridicol cel mai ambițios plan european de monitorizare a speciei urs.

În mod constant autoritățile nu sunt capabile să vadă proiectul în ansamblu, să atragă specilaiști și să impună măsuri.

Mult mai rău, oricine spune adevărul este demis”, a mai detaliat Octavian Berceanu.

O tânără de 19 ani a fost atacată de un urs marți, în timp ce se afla pe traseul Jepii Mici din Bucegi, și ucisă. Animalul sălbatic a fost împușcat după ce i-a atacat și pe salvamontiști.