Exodul sutelor de mii de ruși care au fugit de mobilizare a remodelat puternic economiile fostelor națiuni sovietice precum Kârgâzstan, unde prețurile pe piața imobiliară au crescut accelerat, iar unele afaceri locale au prins avânt.

Orașe precum Bișkek, unde limba rusă este încă vorbită pe scară largă, au devenit destinații principale pentru rușii care aveau puține opțiuni după ce au fugit de ordinul de mobilizare, frontierele s-au închis, iar prețul biletelor de avion a ajuns la un nivel exorbitant.

Profitând de situație, antreprenorii ruși Iulia și Ilya Kuleshov și-au transformat casa închiriată în capitala Kârgâzstanului într-un centru de voluntariat, care a devenit refugiu temporar pentru ruși. „Am primit o mulțime de solicitări de la oameni care căutau un loc pentru o noapte sau două”, a declarat Kuleshova pentru The Moscow Times. Și-au numit casa cu opt dormitoare „Acoperișul roșu”. Aici au ajuns să stea 20 de ruși, despre care soții Kuleshov spun că dormeau câte trei într-o cameră, dar și pe holuri.

Aproape jumătate de milion de ruși au sosit în Kârgâzstan în primele nouă luni ale acestui an, potrivit cifrelor oficiale din Kârgâzstan, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În timp ce mulți au plecat de atunci, se crede că zeci de mii s-au stabilit în țară pe termen mediu sau lung. 

În timp ce reacția oamenilor la sosirea atât de mulți ruși a fost în mare parte pozitivă, unele tensiuni au fost declanșate de bogăția multora dintre noii sosiți (puterea de cumpărare pe cap de locuitor în Rusia este de șase ori mai mare decât în ​​Kârgâzstan, conform Băncii Mondiale). În special, proprietarii kârgâzi au crescut chiriile – unii cu până la 100%. În unele cazuri, chiriașii locali au fost evacuați în favoarea rușilor. Creșterile de preț în Bișkek i-au forțat pe rușii nou sosiți să plece în alte zone din țară.

În timp ce cei care au fugit din Rusia la începutul războiului erau în mare parte angajați în sectorul IT sau specialiști cu venituri mari, rușii care au fugit de mobilizarea lui Putin aveau statut economic și social mult mai diversificat.

Unii ruși care au fugit în septembrie s-au întors deja acasă, reducând presiunea asupra chiriilor în orașe precum Bișkek, dar mulți alții intenționează să rămână în străinătate, temându-se că mobilizarea ar putea fi reluată. 

Kârgâzstanul se așteaptă în curând la un „al treilea val” de emigranți ruși. „Aceștia vor fi femei și copii care se vor alătura soților lor după ce își vor încheia treburile în Rusia”, a spus ea. 

Odată cu problemele tot mai mari apărute după sosirea atâtor ruși, au apărut însă și oportunități economice. Economia Kârgâzstanului a crescut cu 8% în primele opt luni ale acestui an, de la doar 3,6% în întregul an 2021. Alte destinații populare pentru rușii fugări au cunoscut, de asemenea, boom-uri economice, națiunile din Caucazul de Sud, Georgia și, respectiv, rmenia așteaptându-se acum la o creștere economică de 10 - 13%.

Economiștii estimează că sosirea specialiștilor și potențialilor investitori din Rusia, precum și a corporațiilor multinaționale precum Apple, care își mută personalul la Bișkek, vor oferi un impuls puternic economiei țării.

„Sper cu adevărat că măcar o parte din banii pe care [rușii] îi aduc și îi plătesc aici vor intra în bugetul țării. Îmi doresc foarte mult ca Kârgâzstanul să beneficieze de acest val”, spune reprezentanta unui ONG.