În fața unei creșteri vizibile a consumului de droguri, mai ales în rândul tinerilor, societatea românească oscilează între teamă și revoltă. Reacțiile emoționale sunt firești, însă politicile publice trebuie să fie echilibrate și bazate pe ceea ce este dovedit științific că funcționează. Altfel, riscăm să repetăm greșelile trecutului și să căutăm vinovați, în loc să construim soluții.
În România, „prevenirea consumului de droguri” a fost adesea confundată cu distribuirea de pliante, organizarea de conferințe sau intervenții punctuale în școli, unde se repetă același mesaj de zeci de ani: „Drogurile sunt periculoase. Spune nu!”. Această abordare, deși bine intenționată, este depășită în contextul social actual. Acest lucru este confirmat atât de studiile științifice, cât și de Agenția Europeană pentru Droguri (EUDA). Într-un material publicat săptămâna trecută, principala instituție a UE subliniază că prevenirea eficientă presupune intervenții timpurii, susținute și integrate în viața cotidiană a copiilor și tinerilor, nu mesaje moralizatoare sau generice.
Ce funcționează, în schimb? Dezvoltarea abilităților socio-emoționale în grădinițe și școli, implicarea părinților și profesorilor într-un limbaj comun și gestionarea factorilor de risc (anxietate, depresie, lipsa sprijinului familial etc.). Ideea principală este următoarea: avem nevoie de o abordare care nu doar informează, ci creează un mediu de sprijin în care adolescentul nu este stigmatizat, ci înțeles.
Toate datele ne indică faptul că tinerii de astăzi nu mai răspund la mesaje autoritare. Nu pentru că nu le pasă, ci pentru că trăiesc într-o realitate în care anxietatea, presiunea socială și lipsa dialogului autentic sunt mai apăsătoare decât frica de sancțiune.
Ce puteți face dacă aveți un copil de 10 ani? La această vârstă, prevenirea înseamnă mai ales construirea unei relații sigure și deschise cu copilul. Nu e momentul pentru discuții detaliate despre droguri, ci pentru a dezvolta încrederea, curiozitatea sănătoasă și capacitatea de a spune „nu” în fața presiunii grupului, de orice tip. În loc de discursuri moralizatoare, întrebați-l ce a auzit la școală, la ce este expus pe TikTok sau YouTube și corectați cu blândețe și calm informațiile greșite. Cel mai important lucru acum este ca el să știe că poate vorbi cu voi despre orice.
Dar dacă a ajuns copilul la 14 ani? La această vârstă, copilul este deja expus, direct sau indirect, la subiectul drogurilor. Nu așteptați apariția unei probleme ca să discutați. Începeți cu întrebări simple: „Ai vorbit cu colegii despre asta?” sau „Ce părere ai tu?”. Evitați tonul polițienesc și nu amenințați. Adolescenții răspund bine la dialog sincer, bazat pe fapte, nu pe frică. Dacă aflați că cineva din anturajul lui consumă, oferiți-i informații corecte despre riscuri, întrebați-l ce simte și ajutați-l să înțeleagă că prevenirea înseamnă alegeri, nu frică de pedeapsă.
Dar, dacă vrem să vorbim foarte sincer, cel mai important lucru pe care îl putem oferi copiilor noștri este timpul nostru. Studiile internaționale arată că timpul petrecut în familie este un factor de protecție esențial împotriva consumului de droguri. În SUA, adolescenții care iau masa cu familia de cel puțin 5 ori pe săptămână au o probabilitate cu 33% mai mică de a consuma alcool și cu 45% mai mică de a consuma cannabis. De asemenea, studiile europene demonstrează că un mediu familial pozitiv, caracterizat prin comunicare deschisă, implicare parentală și activități comune, este unul dintre cei mai puternici factori care reduc riscul consumului de substanțe.
Prevenirea modernă nu înseamnă să negăm riscurile consumului de droguri, ci să le explicăm onest, într-un limbaj clar, empatic și realist. De asemenea, presupune timp și implicare din partea noastră.
Misiunea este simplă: să construim încredere, nu frică. Obiectivul este clar: să cultivăm responsabilitate, nu rușine.