Donald Trump a amenințat că va folosi „forța economică” pentru a face Canada al 51-lea stat american. Comentariul său pare nebunesc, dar se datorează în parte dependenței excesive a Canadei față de piața americană în privința exporturilor, se arată într-o analiză publicată în The Conversation.
Canada a depășit multe dintre vechile sale inclinații protecționiste și este acum o națiune deschisă comerțului. În ciuda faptului că are doar 0,5% din populația planetei, Canada deține 2,2% din totalul comerțului mondial. Exportul de produse susține acum 1/6 din toate joburile din Canada.
Cu toate că Acordul Canada-SUA-Mexic (CUSMA) și predecesorul său, Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA), primesc cea mai mare atenție, Canada are 15 acorduri de liber schimb care acoperă 61% din PIB-ul global, oferindu-le companiilor canadiene acces la 1,5 miliarde de consumatori din toată lumea.
Dar principala problemă pe care o întâmpină politicienii canadieni este legată de dependența excesivă de SUA ca piața principală de deschidere – 75% din toate exporturile Canadei merg la sud de graniță.
Una dintre primele lecții în afaceri este „să nu îți pui toate ouăle în același coș”. Canada are nevoie să își diversifice lista de parteneri comerciali, ceea ce nu este o misiune ușoară. Dar există o soluție „made in Canada” pentru norii care se prevăd la orizontul comerțului internațional.
SUA sunt un partener economic natural al Canadei, dată fiind apropierea geografică dintre cele două țări și piața uriașă a Statelor Unite. Cele două țări au norme culturale și sisteme juridice asemănătoare, aceleași fusuri orare și o vastă infrastructură care deja funcționează, inclusiv porturi, căi ferate și poduri.
Dar dependența excesivă a exporturilor canadiene de piața din SUA expune Canada unor riscuri semnificative care pot apărea ca rezultat al politicilor comerciale americane unilaterale.
Încă din primul mandat al lui Donald Trump, se știa că lucrurile nu se vor mai întoarce niciodată la vremurile dinainte de ascensiunea sa. Când Joe Biden s-a întors la Casa Albă în 2020, protecționismul american inițiat de Trump nu doar că s-a păstrat, ci chiar s-a intensificat cu noi taxe agresive.
Odată cu întoarcerea lui Trump, care promite și mai multe tarife la importurile americane, accesul facil al Canadei la piața din Statele Unite nu mai este garantat.
Una dintre consecințele ironice ale misiunii Canadei pentru cât mai multe acorduri de liber schimb în toată lumea este faptul că acestea au creat și mai multe bariere comerciale în interiorul Canadei.
Un raport al Senatului canadian în legătură cu acordul de liber schimb cu Europa a dezvăluit că „firmele europene au acces mai ușor la unele piețe canadiene decât companiile canadiene dintr-o altă provincie”.
„Este mai ușor să faci afaceri în SUA decât în alte părți ale Canadei”, a spus și Federația Canadiană a Afacerilor Independente (CFIB).
Eliminarea barierelor interprovinciale ar putea aduce nenumărate beneficii. Un studiu estimează că existența acestor bariere a făcut ca prețul produselor și serviciilor de consum din Canada să fie în medie cu 8-15% mai mari decât ar fi fără acele bariere.
Fără aceste bariere, productivitatea canadiană ar crește cu 3-7% și economia ar câștiga între 50 și 130 de miliarde de dolari; estimările CFIB sunt și mai mari: 200 de miliarde de dolari sau 5.100 de dolari pe persoană.
Companiile canadiene ar fi mult mai competitive pe plan internațional, inclusiv pe piața americană.
Există multe schimbări necesare pentru îmbunătățirea productivității Canadei, o problemă descrisă drept o „urgență” chiar de către viceguvernatorul Băncii Canadei, iar eliminarea barierelor comerciale interprovinciale ar fi un bun început și ar ajuta la depășirea obstacolelor tot mai mari care au apărut în comerțul internațional.