Studiile genetice ne-au ajutat să înțelegem mai bine care sunt riscurile apariției unor boli, precum Alzheimer, schizofrenia sau afecțiunile cardiovasculare. Acum, testele ADN au început să ne dezvăluie lucruri mult mai intime despre felul în care codul nostru genetic ne influențează alegerile pe care le facem în viață, scrie BBC. 

În subsolurile adânci din clădirea de granit de la marginea capitalei Islandei, un robot mută metodic și încet probele de sânge a zeci de mii de oameni din toată lumea.

În această încăpere de beton are loc un proces bine pus la punct. ADN-ul este extras din aceste probe și apoi este introdus în aparate de secvențiere care recreează încetul cu încetul identitatea genetică a fiecărui individ.

Mai apoi, algoritmii inteligenței artificiale vor conecta codul genetic - genomul - cu informații detaliate ținute în bănci bio despre viața lor - dietă, personalitate, relații, hobby-uri și bolile care i-au răpus - și caută legături pe care cercetătorii le-ar putea considera semnificative din punct de vedere statistic.

Această cameră subterană este deținută de compania islandeză deCODE genetics, care a secvențiat mai multe coduri genetice (de la peste 400.000 de oameni) decât orice altă instituție din lume.

Cu ajutorul acestui proces, compania a adus o contribuție majoră la felul în care înțelegem riscul apariției bolilor - Alzheimer, schizofrenie, boli cardiovasculare, varii forme de cancer și multe alte boli cronice.

În același timp, datele obținute de deCODE genetics i-au inspirat pe alții să folosească același proces pentru a pătrunde mai adânc în modul de gândire al omului și pentru a găsi legături între genom și personalitate, preferințe culinare și chiar abilitatea de a forma relații personale.

Pentru mulți cercetători, întrebarea care se pune acum este în ce măsură comportamentul nostru este un produs al propriei noastre voințe și cât de mult este pur și simplu predeterminat de factori de natură biologică?

Fondatorul companiei deCODE genetics, neurologul și filozoful Kári Stefánsson, a spus că este din ce în ce mai convins că amestecul complex de ADN pe care îl moștenim de la părinții noștri, împreună cu cele 70 de mutații genetice spontane pe care le dobândim din întâmplare, ne dictează la nivelul subconștientului comportamentul într-o mult mai mare măsură decât credeam până acum.

Spre exemplu, diferențe genetice foarte mici care ne afectează receptorii gustativi ne ajută să ne decidem dacă preferăm cafeaua sau ceaiul.

Genetica joacă un rol și în activitățile pe care alegem să le facem. În privința exercițiilor fizice, codul nostru genetic poate să influențeze preferința noastră pentru activitățile fizice individuale, precum joggingul, sau cele în grup, precum sporturile de echipă.

Un studiu realizat acum 15 ani în Marea Britanie a arătat că s-ar putea să existe o așa-numită „genă a hobby-urilor”: uitându-ne la activitățile pe care strămoșii noștri le preferau poate indica genul de activități pe care și noi le vom aprecia.

Participanții la studiu au rămas surprinși să descopere că provin dintr-o linie lungă de grădinari, colecționari de timbre sau cofetari.

Stefánsson a descris cum cercetătorii de la deCode au descoperit o variantă genetică ce determină dacă îți va plăcea să faci puzzle-uri cu cuvinte încrucișate. „Știm că dacă o ai, îți va plăcea să rezolvi careurile de cuvinte, dar asta nu înseamnă că te vei pricepe să le faci”, a glumit Stefánsson.

Faptul că ai sau nu o anumită genă nu înseamnă că vei fi bun la activitatea asociată cu ea, fie că e vorba de matematică, muzică sau sport. În schimb, după cum a descoperit și Stefánsson, genele influențează doar predispoziția pe care o avem pentru aceste activități.

Ceea ce dictează dacă ne vom și pricepe la o activitate care ne place în mod natural este dacă am învățat cum să o facem și dacă am avut ocazia să o practicăm de la o vârstă cât mai fragedă, precum și dorința noastră de a ne antrena, de a deveni mai buni și de a persevera.

„Genele influențează felul în care creierul nostru se formează, ceea ce schimbă felul în care gândim și interacționăm cu lumea”, a explicat Danielle Dick, un profesor de psihiatrie de la Universitatea Rutgers din New Jersey.

Mintea anumitor oameni preferă experiențele incitante sau noi, ceea ce crește probabilitatea ca aceste persoane să își asume riscuri mai mari sau să fie mai atrași de activitățile care oferă recompense imediate, potrivit lui Dick.

„Astea fiind spuse, este la fel de clar că ADN-ul nu reprezintă destinul nostru”, a explicat Dick. „Genele noastre ne influențează tendințele naturale, dar asta nu înseamnă că oamenii care [au tendințe negative] vor dezvolta mereu probleme”.

Suntem încă la începutul procesului de a descifra felul în care genele noastre ne dictează ce ne place să facem și rolul pe care ele îl joacă în alegerile pe care le facem.