China poate că nu a trimis niciun soldat sau glonț în Rusia, dar a menținut pe linia de plutire, de una singură, „mașinăria de război” a lui Vladimir Putin, arată, într-o analiză, jurnaliștii de la The Telegraph. Rolul Beijingului în invazia de peste trei ani asupra Ucrainei a fost scos în evidență atunci când Kievul a dezvăluit că a capturat doi cetățeni chinezi care luptau alături de forțele ruse. Volodimir Zelenski a declarat că aceasta este dovada că o țară terță sprijină direct atacul Moscovei asupra țării sale, subliniază presa britanică.

O înregistrare video, distribuită pe rețelele sociale, ar arăta un chinez, îmbrăcat într-o uniformă militară și cu mâinile legate, fiind reținut. Printre documentele găsite asupra unuia dintre luptătorii chinezi se număra un contract militar rusesc, care îl obliga pe bărbatul în vârstă de 33 de ani, originar din provincia estică Henan, să servească un an ca soldat.

Un alt document a dezvăluit cum bărbatul sosise pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova, pe 8 februarie, cu o viză obținută cu două săptămâni înainte. Acesta primise un număr rusesc de securitate socială și un cod fiscal.

În timpul furiei inițiale, oficialii occidentali au declarat că nu există nicio dovadă că ar fi vorba de o desfășurare sponsorizată de stat de către Beijing.Evaluarea lor ar putea fi susținută de faptul că presupusele dovezi video arătau bărbați chinezi în rândurile rușilor purtând uniforme emise de Moscova și echipament tactic ieftin.

Singurii soldați obișnuiți despre care se știe că au intrat oficial în război au venit din Coreea de Nord, iar prezența lor a fost limitată la teritoriul rusesc din regiunea Kursk.

Poziția oficială a Chinei este clară. Președintele chinez, Xi Jinping  afirmă că țara sa nu a declanșat războiul din Ucraina și nu este parte sau participant la acesta.

Wang Yi, diplomatul de top al Chinei, a declarat la Conferința de Securitate de la Munchen că țara sa „nu este direct implicată în conflict, dar nu stă deoparte”.

În 2023, în încercarea de a-și demonstra neutralitatea, Beijingul a prezentat ceea ce a declarat a fi un plan de pace în 10 puncte pentru a pune capăt războiului. Dar Kievul și susținătorii săi occidentali au acuzat China că repetă ca un papagal punctele de discuție ale Rusiei, inclusiv o încetare imediată a focului care consolidează controlul Moscovei asupra unor teritorii ucrainene.

În cadrul unui summit care a avut loc la Washington vara trecută, aliații NATO au declarat că Beijingul este un „facilitator decisiv”. Oficialii occidentali au ajuns la această concluzie din cauza dimensiunii comerțului dintre China și Rusia, arată jurnaliștii britanici.

Potrivit unui raport al Atlantic Council, în 2023, China a economisit 10 miliarde de dolari prin achiziționarea de țiței din țările sancționate, inclusiv Iran și Rusia.

În 2024, aproximativ 108,5 milioane de tone metrice au fost importate din Rusia, inclusiv prin conducte și livrări maritime, echivalentul a aproape 2,17 milioane de barili pe zi, potrivit Administrației Generale a Vămilor din China. Deși o mare parte din această cantitate este sub valoarea obișnuită de piață, este suficientă pentru a păstra fondurile atât de necesare pentru alimentarea „mașinăriei de război” a lui Putin.

Când fostul președinte american Joe Biden a impus sancțiuni asupra a 183 de nave legate de flota fantomă a Rusiei în februarie, volumele au scăzut semnificativ. Dar, în schimb, importurile chineze de cărbune din Rusia au crescut cu 10 % între ianuarie și februarie.

Lin Jian, de la Ministerul de Externe al Chinei, a declarat: „Este rezonabil ca societățile chineze să desfășoare o cooperare economică și comercială normală cu țările din întreaga lume, inclusiv cu Rusia”.

Putin și Xi s-au întâlnit de cel puțin patru ori de la începutul războiului, inclusiv într-o vizită de stat a președintelui rus la Beijing, care a fost prima sa călătorie în străinătate după realegerea din mai anul trecut.

Cei doi au sărbătorit cea de-a 75-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări în orașul rus Kazan, în octombrie anul trecut.

China a furnizat Moscovei diverse tehnologii cu dublă utilizare, inclusiv drone, care sunt folosite pe câmpul de luptă. „China furnizează aproape 80 % din produsele cu dublă utilizare de care Rusia are nevoie pentru a susține războiul”, a declarat Tammy Bruce, oficial al Departamentului de Stat al SUA. „Continuarea cooperării între aceste două puteri nucleare nu va face decât să contribuie și mai mult la instabilitatea globală și să facă Statele Unite și alte țări mai puțin sigure, mai puțin securizate și mai puțin prospere”, a precizat Bruce.

China este un furnizor important de mașini cu control numeric computerizat, care sunt esențiale pentru producția de rachete și pentru fabricarea altor arme. Potrivit oficialilor occidentali, de pe această piață provin aproximativ 70 % din mașinile-unelte de precizie vândute Moscovei, menținând practic pe linia de plutire industria de apărare a Rusiei, afectată de sancțiuni.

„Cu siguranță, există încă o relație importantă pentru baza industrială de apărare a Rusiei, iar traiectoria acesteia, aș spune, a rămas destul de constantă”, a declarat un înalt oficial NATO. „După cum știm, sprijinul chinez a fost, de ceva timp, o parte foarte importantă a capacității Rusiei de a continua să producă arme pentru a fi utilizate în acest război. De asemenea, este absolut esențial pentru planurile finale de reconstituire ale Rusiei pe care Putin le are pentru după încheierea războiului.”

Philip Shetler-Jones, cercetător principal în domeniul securității Indo-Pacific la Royal United Services Institute, a declarat: „Ca în cazul multor probleme, acest lucru este văzut de Beijing prin prisma luptei Chinei cu America. În timp, s-ar putea dovedi că China a pierdut o parte din propria legitimitate ca lider global demn de încredere pentru un câștig pe termen scurt, dar până acum nu a fost obligată să plătească niciun preț pentru sprijinul acordat lui Vladimir Putin.”