Timp de doi ani, un agent de poliție din cadrul unui Serviciu regional de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) a primit 15.900 de euro de la un hacker care a avut probleme, pe rând, cu DIICOT și cu autoritățile germane, după cum reiese dintr-o motivare consultată de Digi24.ro. În timpul procesului, polițistul, condamnat în final la 4 ani de închisoare, a susținut că cerea bani cu împrumut, pe care urma să îi restituie, și că a cultivat relația cu hackerul pentru a culege informații.
Banii, susțin procurorii, i-au fost dați agentului pentru a-l ține la curent pe hacker cu diverse proceduri din anchetele care îl vizau. De exemplu, polițistul trebuia să îl anunțe pe acesta din timp în cazul în care era vizat de o acțiune, în așa fel încât să se poată ascunde de oamenii legii.
În anul 2020, hackerul era suspect într-un dosar de infracțiuni informatice instrumentat de DIICOT. În toamna aceluiași an, s-a întâlnit întâmplător pe stradă cu agentul SCCO. Cei doi se cunoșteau din timpul liceului, potrivit anchetatorilor.
Procurorii au mai subliniat că agentul era coleg de birou cu unul dintre polițiștii judiciari care se ocupau de dosarul de criminalitate și că „avea acces la informațiile privind activitatea DIICOT”. În acest context, agentul SCCO i-a cerut hackerului 1.500 de euro, bani pe care i-a și primit, pentru a furniza informații din anchetă, se arată în motivarea Tribunalului Vâlcea.
Câteva luni mai târziu, în 2021, cei doi s-au întâlnit din nou, tot întâmplător. Hackerul i-a spus agentului SCCO că nu mai este cercetat de DIICOT și că dosarul lui a fost preluat de autoritățile germane care îi vor cere extrădarea. Agentul a mai primit 2.000 de euro în acele zile pentru a-l ajuta pe hacker cu informații din anchetă, mai arată sursa citată.
Au urmat mai multe întâlniri între ei, de data asta planificate pe Whatsapp, pe parcursul anilor 2021 și 2022, în care polițistul îi cerea hackerului, sub diverse pretexte (să își repare gardul locuinței sau să își repare mașina de serviciu) sume de bani cuprinse între 200 și 5.000 de euro, în schimbul informațiilor din anchetă. În total, arată procurorii, agentul a primit 15.900 de euro.
Relația dintre cei doi a început să se destrame în a doua jumătate a anului 2021. Autoritățile germane au emis un mandat european de arestare pe numele hackerului, iar poliția de frontieră l-a reținut. A fost, însă, eliberat după 15 zile, pentru că încă mai avea probleme cu Legea în România, potrivit motivării consultate de Digi24.ro.
La câteva luni după eliberare, cei doi s-au întâlnit din nou, ocazie cu care s-au și certat pentru că hackerul nu a fost anunțat de polițist că există un mandatul de arestare emis de autoritățile germane. Procurorii arată că agentul și-a cerut scuze și a promis „că se va implica mai mult și va fi mai atent”.
„Aceste aspecte sunt confirmate şi de înregistrarea ambientală a convorbirii din 09.03.2022 dintre cei doi, când denunţătorul (n.r. hackerul) îl întreabă direct „cum dracu, mă, să nu ştii de mandatul ăla?”, iar inculpatul (n.r. agentul SCCO) îi răspunde „Şi dacă nu am fost! Eu nu am fost acolo! Eu am fost plecat, nu am ştiut, pe bune nu am ştiut” ”, reiese din motivarea Tribunalului Vâlcea.
Câteva zile mai târziu, arată anchetatorii, hackerul a realizat că „inculpatul (n.r. agentul SCCO) nu a avut niciodată intenția de a-și respecta promisiunile”, astfel că a formulat un denunț. Polițistul a fost prins în flagrant de procurori în timp ce primea 500 de euro de la același om, potrivit sursei citate.
În timpul procesului, agentul SCCO s-a apărat spunând că „nu a încălcat nicio atribuție de serviciu, că a cultivat relația cu denunțătorul (...) doar pentru a culege informații care-i erau necesare în munca de poliție, fiind greu de recrutat informatori, și că a acceptat sume de bani cu titlu de împrumut (...) sume pe care urma să le restituie”, arată judecătorii.
Instanța a călcat în picioare apărarea polițistului. Judecătorii au arătat că nu există nicio dovadă că a obținut informații de la hackerul căruia îi cerea bani.
„În legatură cu susţinerea că nu a promis denunţătorului că îl va informa despre acţiuni care să îl vizeze, astfel ca acesta să se poată sustrage, rezultă din numeroase probe că inculpatul permanent furniza informaţii de genul, care, ce-i drept, nu îl vizau pe denunţător, tocmai pentru a-i întări convingerea că supraveghează îndeaproape situaţia acestuia”, potrivit Tribunalului Vâlcea.
Mai mult, avocatul polițistului a cerut schimbarea încadrării juridice, de la luare de mită la înșelăciune, menționând că promisiunile agentului „nu aveau legătură cu un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu”.
Judecătorii au respins ipoteza, deși au menționat că „în realitate inculpatul nu a furnizat vreo informație de genul celor pe care le promisese că le va furniza, ci numai aspecte nerelevante”.
„Pentru existenţa infracţiunii de luare de mită, art. 289 cod penal prevede cerinţa ca foloasele să fie pretinse/primite /acceptate în legătură cu îndeplinirea unui act contrar atribuţiilor de serviciu, nefiind necesar ca actul respectiv să fie şi îndeplinit. În aceste condiţii, faptul că inculpatul a furnizat exclusiv informaţii fără valoare pentru denunţător, nu poate conduce la concluzia că fapta nu constituie luare de mită”, au menționat judecătorii.
Agentul SCCO a fost condamnat în luna iunie de Tribunalul Vâlcea, în primă instanță, la 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Potrivit presei locale, acesta a depus apel și, până la rejudecare, a fost pus la dispoziția compartimentului de logistică din IPJ Vâlcea.