Plenul Senatului a adoptat luni, în calitate de primă cameră sesizată, proiectul de Lege care ar trebui să protejeze clienții de viitoare alte situații de tip Nordis. Printre principalele măsuri incluse în acest proiect se numără oficializarea promisiunilor de vânzare-cumpărare și limitarea avansului ce poate fi plătit unui dezvoltator imobiliar pentru un apartament.
Proiectul „pentru completarea art.22 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții” a fost înregistrat în procedură de urgență la finalul lunii ianuarie, pe fondul scandalului legat de schema Nordis.
Schema Nordis, potrivit procurorilor DIICOT, ar fi „un mecanism complex de fraudă imobiliară” în cadrul căruia sute de persoane au plătit în avans pentru apartamente care, în realitate, nu au fost construite.
Între timp, Legea Nordis, promisă de parlamentari pentru a evita astfel de situații pe viitor, a fost discutată în comisii și a primit pe 9 aprilie avizul favorabil al Comisiilor juridică și pentru administrație publică.
Proiectul a fost dezbătut și votat în plenul Senatului pe parcursul zilei de luni. S-au înregistrat 84 voturi pentru, 9 voturi contra și 28 abțineri.
Camera Deputaților este for decizional în acest caz.
În timpul dezbaterilor din plenul Senatului, reprezentanții PNL și PSD au transmis că acest proiect „va aduce mai multă siguranță pentru cumpărători”, iar parlamentarii opoziției au profitat de un nou moment de a aminti despre scandalul Ciolacu-Nordis.
„Avem Legea Nordis inițiată de PSD, cred că ar fi trebuit să înceapă cu o demisie a domnului Ciolacu din poziția pe care o ocupă. E o lege care rezolvă parțial problemele (...) Această Lege nu rezolvă și nu va rezolva problema păgubiților. Ea rămâne ca în avion, pentru că în avion s-au făcut discuțiile de s-a ajuns la asemenea situații complicate”, a declarat senatorul Ion Mircescu, USR.
USR propunea ca avansul plătit pentru apartamente să nu fie limitat și să fie însoțit de o poliță de asigurare.
Daniel Zamfir (PSD) a intervenit și a menționat că, în acest moment, nu există o asigurare de genul pe piață și că firmele de asigurări „nu sunt interesate să ofere acest produs”.
„Să iei la mișto românii vânzându-le iluzia că un credit asigurat ar putea reprezenta o garanție, în ideea în care nimeni nu asigură credite pentru încheierea de antecontracte pentru vânzare-cumpărare, iar în ipoteza în care urmare a unei legiferări ar fi apărut un asemenea credit, nu ai face altceva decât să crești valoarea împrumutului pe care să îl ia un cetățean. Acest lucru ține doar de demagogie”, a adăugat și Daniel Fenechiu (PNL).
Senatorul AUR, Nicolae Vlahu, a precizat că are „mici rețineri” în ceea ce privește „limitarea avansului și plata pe stadii de construire, fiindcă afectează caracterul negociat al actului civil”.
Prima schimbare adusă de proiect presupune ca dezvoltatorul să poată promite vânzarea apartamentelor „numai după notarea autorizației de construire în cartea funciară, realizarea operațiunii de preapartamentare pentru condominiile viitoare și deschiderea cărților funciare” pentru apartamentele viitoare”.
Parlamentarii mai vor ca promisiunile de vânzare/cumpărare a viitoarelor apartamente să fie încheiate „numai în formă autentică” după ce autorizația de construire e notată în cartea funciară și se obține extrasul de carte funciară (al viitoarelor apartamente).
Se poate încheia și o „convenție privind rezervarea cumpărării” apartamentului viitor, valabilă pentru 60 de zile, cu mențiunea că ulterior va fi necesar să fie semnate promisiunile de vânzare/cumpărare sau contractul de vânzare/cumpărare.
Pentru această rezervare se poate achita maximum 5% din prețul total al apartamentului. Suma se restituite dacă semnarea convenției nu este urmată, după 60 de zile, și de semnarea actelor oficiale (promisiunea de vânzare-cumpărare/contractul de vânzare-cumpărare).
De asemenea, parlamentarii propun ca avansul pe care dezvoltatorul îl poate solicita cumpărătorului să nu depășească următoarele procente:
În plus, avansul se va depune într-un cont bancar deschis pe numele dezvoltatorului imobiliar și va putea fi cheluit de acesta „numai în scopul dezvoltării imobiliare”, mai arată proiectul citat.
„Utilizarea sumelor achitate de către cumpărător ca avans în cadrul promisiunii de vânzare/promisiunii de cumpărare/ promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege este interzisă și se sancționează cu amendă în cuantum de 1% din cifra de afaceri, înregistrată în anul anterior, a dezvoltatorului, dacă fapta nu constituie infractiune în condițiile legii”, se mai arată în proiectul Legii Nordis.
Parlamentarii au mai introdus un amendament care încurajează cumpărătorii să fie asistați de avocați la încheierea promisiunii sau contractului de vânzare-cumpărare. Concret, în acest caz, cumpărătorii vor beneficia de o reducere cu 25% din onorariul notarului.
În cazul în care dezvoltatorul intră în insolvență, cumpărătorii, dar și statul vor avea și calitatea de „creditori privilegiați” în cadrul procedurii, potrivit unui alt amendament ce urmează să fie dezbătut în plenul Senatului.
O altă modificare propusă de proiectul Legii Nordis prevede ca schimbările aduse blocului, care nu afectează apartamentele, să fie făcute fără acordul cumpărătorului.
Până în prezent, potrivit experților consultați de Digi24.ro aici, acesta era unul dintre motivele pentru care dezvoltatorii evitau să oficializeze promisiunile de vânzare-cumpărare.
„Notarea în cartea funciară a promisiunii având ca obiect un bun viitor (unitate individuală) nu va afecta dreptul dezvoltatorului de a efectua orice demersuri administrative, operaţiuni juridice sau cadastrale cu privire la finalizarea proiectului, fără a fi necesar acordul prealabil al promitentului cumpărător, cu excepţia situaţiei în care se modifică suprafaţa total sau amplasamentul unitătii ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare”, se mai arată în proiectul care urmează să fie dezbătut luni de Senat.
Proiectul de Lege, după ce va fi aprobat de Senat, urmează să intre în comisiile și plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.
Ulterior, dacă trece de Parlament și este promulgată și de Președinte, va intra în vigoare la 6 luni după data publicării în Monitorul Oficial.