Dispozițiile constituționale postbelice menite să țină armata germană departe de afacerile interne fac țara mai vulnerabilă la incursiunile Kremlinului, arată o analiză POLITICO. 

Armata germană nu poate pur și simplu să doboare dronele din spațiul aerian intern al țării, iar motivul principal are legătură cu măsurile de protecție instituite pentru a evita repetarea trecutului nazist al țării.

Constituția germană, adoptată în urma celui de-al Doilea Război Mondial, interzice în mod explicit armatei, sau Bundeswehr, să joace un rol cheie în securitatea internă a țării. Acest lucru se datorează faptului că cei care au redactat-o erau conștienți de modul în care puterea militară germană a fost abuzată de-a lungul istoriei de naziști și de susținătorii acestora din politica internă pentru a viza forțele politice de stânga.

Dar astăzi, în contextul unei campanii aparent tot mai intense a Kremlinului de a testa Europa cu o serie de incursiuni ale dronelor, aceste măsuri de protecție constituționale au un efect secundar neintenționat: ele limitează capacitatea Germaniei de a se apăra de provocările Moscovei.

„Trebuie să modificăm legile astfel încât singurii care pot să se ocupe de acest lucru – și anume Bundeswehr – să aibă și autoritatea necesară pentru a face acest lucru”, a declarat pentru POLITICO Thomas Röwekamp, președintele comisiei de apărare din Bundestagul german și membru al blocului conservator al cancelarului Friedrich Merz.

Deși Bundeswehr este, teoretic, capabilă să ia armele în cazul unei invazii majore, incursiunile dronelor nu sunt considerate, până în prezent, atacuri suficient de grave, potrivit experților juridici. Bundeswehr, în baza legislației actuale, poate doborî drone doar deasupra bazelor militare.

Nu există dovezi că vreuna dintre dronele care au intrat recent în spațiul aerian german ar fi transportat arme. Cu toate acestea, potrivit autorităților germane, Kremlinul pare să utilizeze dronele pentru spionaj. Anul trecut au existat rapoarte privind apariții inexplicabile ale dronelor deasupra instalațiilor aparținând producătorului de arme Rheinmetall și grupului chimic BASF.

Poliția germană are dreptul legal de a doborî astfel de drone dacă este necesar, dar nu are capacitatea tehnică necesară. „Poliția federală, precum și aproape toate forțele de poliție statale, nu au în prezent nicio capacitate de apărare împotriva dronelor”, a declarat președintele comisiei de apărare, Röwekamp.

Armata dispune de mai multe astfel de capacități, dar este în mare parte incapabilă să acționeze, în mare parte din cauza istoriei țării.

În Germania imperială și în Republica de la Weimar dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, armata germană „a fost mobilizată frecvent și fără milă, de obicei pentru a lovi social-democrații și guvernele de stânga”, a declarat Kathrin Groh, profesor de drept public la Universitatea Bundeswehr din München. „O repetare a unor astfel de măsuri trebuia evitată în constituția din 1949, motiv pentru care astăzi avem aceste reguli stricte pentru Bundeswehr.”

Acest lucru pune liderii germani într-o situație dificilă, în timp ce se străduiesc să răspundă provocărilor Kremlinului.

În prezent, Bundeswehr poate oferi doar ceea ce constituția numește „asistență administrativă” în apărarea împotriva dronelor. Forțele sale pot, de exemplu, să ajute la identificarea dronelor sau să transmită informații la cerere — așa cum s-a întâmplat recent, când au fost observate drone deasupra aeroportului din München.

Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, intenționează să înființeze o unitate de apărare împotriva dronelor în cadrul poliției federale și să creeze un centru național de apărare împotriva dronelor, care să permită poliției, autorităților de informații și armatei să pună în comun resursele. Ministrul intenționează, de asemenea, să promoveze o lege care să permită armatei să doboare drone în spațiul aerian german în cazul în care se consideră că există un risc pentru viața oamenilor.

Constituționalitatea unei astfel de legi rămâne însă incertă.

Dacă Dobrindt se așteaptă la mai mult decât „asistența administrativă” a armatei, problema „va ajunge în fața Curții Constituționale”, a declarat Marie-Agnes Strack-Zimmermann, politician german care prezidează Comisia pentru securitate și apărare din Parlamentul European.

Aici lucrurile devin deosebit de delicate pentru coaliția relativ slabă a lui Merz, formată din conservatori de centru-dreapta și social-democrați de centru-stânga. Din cauza ascensiunii partidelor politice marginale, inclusiv a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania, Merz are una dintre cele mai slabe majorități din istoria postbelică a Germaniei și este departe de a deține majoritatea de două treimi necesară pentru a modifica constituția.

Acest lucru riscă să lase Germania relativ fără apărare împotriva incursiunilor dronelor Kremlinului în viitorul previzibil — sau cel puțin până când poliția sa va dezvolta capacitatea de a le lovi.

Dar singura soluție durabilă, spun unii, este modificarea Constituției Germaniei pentru a permite armatei să joace un rol mai activ pe plan intern.

„Lumea s-a schimbat și nu mai există nicio distincție între securitatea internă și cea externă”, a afirmat Röwekamp. „Privind în viitor, trebuie să adaptăm prevederile constituționale la realitate.”