Atmosfera în regiunea Arctică nu a fost niciodată mai fierbinte decât în prezent – atât din punct de vedere al climei, cât și din perspectiva geopolitică. Oficialii americani au avertizat că abilitatea Moscovei de a menține o prezență militară puternică în Oceanul Arctic, susținută de o cooperare tot mai strânsă cu China, depășește capacitatea Washingtonului și slăbește securitatea Statelor Unite, potrivit The Wall Street Journal.

În ultimul an, submarinele nucleare rusești au desfășurat exerciții militare în care au lansat rachete de croazieră în apropierea țărilor NATO, Norvegia, Finlanda și Suedia. Au urmat apoi simulări de război organizate de NATO în regiunea arctică în care trupele au exersat asalturi amfibii în ape înghețate.

Când bombardierele rusești și chinezești au zburat împreună la nord de Alaska în luna august, senatoarea republicană Lisa Murkowski a descris acțiunea drept „o provocare fără precedent din partea adversarilor noștri”. În lunile următoare, Rusia și China au trimis bărci de patrulare în apele înghețate din Arctica.

Cu toate că SUA și Rusia se află la doar 85 de kilometri una de cealaltă, de-o parte și de alta a Strâmtorii Bering, din punct de vedere geopolitic, cele două țări sunt mai îndepărtate decât au fost de multe decenii încoace.

În timpul Războiului Rece, ambele părți aveau unele dintre cele mai puternice arme din arsenal și cele mai performante sisteme de supraveghere în această regiune.

După colapsul Uniunii Sovietice, în 1991, SUA și-au redus numărul de baze militare din Alaska, iar forțele ruse din Arctica au intrat în declin. Cele două țări au început chiar să coopereze în privința protejării mediului, în industria pescuitului și în privința siguranței maritime.

Acum, tensiunile tot mai ridicate au făcut ca Rusia și NATO să își mărească din nou prezența militară în regiune, de unde fiecare parte poate să își atace cel mai bine inamicul.

Infrastructura Americii de Nord în zona arctică este foarte limitată. Rețelele de sateliți de supraveghere, radare și baze aeriene ce fac parte din Norad, centrul de comandă americano-canadian creat în 1958 pentru a apăra continentul de un eventual atac sovietic, sunt tot mai învechite și ineficiente.

Rusia și China au acum rachete noi care pot zbura mult mai departe decât versiunile din trecut, ajungând până la viteze de cinci ori mai mari decât viteza sunetului, ceea ce ar copleși actualii senzori folosiți de SUA.

„Arctica este o regiune pentru un potențial conflict pe viitor”, a spus Alexander Moiseev, comandantul Flotei de Nord a Rusiei, într-o conferință recentă organizată la Sankt Petersburg.

Regiunea arctică este deja o zonă de concurență comercială intensă. SUA nu au niciun port de apă adâncă în Arctica, iar cea mai mare parte din Alaska nu are drumuri sau linii ferate, ceea ce complică accesul în nordul îndepărtat.

Nici infrastructura din Canada nu stă mult mai bine, țara având un singur port de apă adâncă la Oceanul Arctic, iar aeroporturile nu sunt pregătite pentru aterizarea avioanelor comerciale de marfă sau a altor avioane de mari dimensiuni.

Rusia și-a deschis tot mai mult teritoriul arctic Chinei, care susține economia Moscovei și furnizează echipamente și tehnologii cu dublă utilizare necesare armatei ruse.

Companiile chineze investesc și livrează echipamente pentru proiectele de energie ale Rusiei din regiune, precum Yamal LNG și Arctic 2 LNG.

La schimb, Rusia îi oferă Chinei combustibil folosind așa-numita sa „flotă fantomă” cu care livrează clandestin petrol rusesc pe piețele din Asia.

Trump și-a îndreptat și el atenția recent asupra regiunii, atunci când a propus cumpărarea Groenlandei de la Danemarca pentru a extinde prezența Americii în Arctica, spunând că „avem nevoie de ea pentru securitatea națională”.

Groenlanda are o poziție strategică și este bogată în pământuri rare, resurse primare folosite pentru o mulțime de creații moderne – de la telefoane mobile, la avioane de luptă.

Topirea banchizei face ca accesarea acestor minerale critice să fie mult mai ușoară, dar Rusia conduce și la acest capitol. Pentru ruși, dezvoltarea regiunii a început cu decenii în urmă.

Zona arctică a Rusiei contribuie deja cu aproximativ 10% din PIB, inclusiv 17% din comerțul cu petrol, 80% din gazele naturale și o treime din pescuit.

Alaska a reprezentat doar 0,2% din PIB-ul Statelor Unite în 2023, iar teritoriile nordice ale Canadei au contribuit și ele cu mai puțin de 1% din activitatea economică a țării.

Armata rusă a strâns date geografice care susțin faptul că Dorsala Lomonosov – o formă de relief subacvatică revendicată și de Danemarca și Canada și potențial bogată în petrol și gaze naturale – face parte din teritoriul rus.

Moscova a prezentat hărți cu fundul oceanului concepute de armată și de oameni de știință din Rusia pentru o comisie ONU care judecă revendicările teritoriale. În ciuda faptului că nu s-a luat nicio decizie oficială, Rusia a desfășurat tot mai multe teste, a cartografiat curenții oceanici din zonă și a prelevat probe de sol.

SUA și Canada plănuiesc să își extindă flota de spărgătoare de gheață pentru a patrula regiunea. Momentan, Statele Unite au doar trei astfel de vase uriașe: una dintre ele este veche de 50 de ani și o alta a fost retrasă anul trecut după izbucnirea unui incendiu.

De cealaltă parte, Rusia are peste 40 de spărgătoare de gheață, potrivit Jamestown Foundation, multe dintre ele cu propulsie nucleară, ceea ce le conferă mai multă putere și anduranță în timpul călătoriilor pe mare.

China, care se află la peste 1.400 de kilometri de cercul polar din punctul său cel mai nordic, a trimis trei spărgătoare de gheață polare în regiune anul trecut.

China a căutat de mult să joace un rol mai important în Arctica, acolo unde conducătorii țării cred că topirea gheții va deschide noi oportunități economice, dar și riscuri de securitate mai mari. În 2018, China s-a declarat o națiune „în vecinătatea Arcticii” și un jucător important în regiune.

Paza de coastă a Chinei și cea a Rusiei au desfășurat prima lor misiune comună de patrulare în Arctica, în luna octombrie a anului trecut. În iulie, patru bombardiere – două rusești și două chinezești – au zburat împreună în apropiere de Alaska, acolo unde au fost interceptate de avioane de luptă americane și canadiene – din nou, o premieră pentru cele două țări în acea regiune.

Cea mai mare flotilă care s-a apropiat vreodată de țărmul american a fost cea formată din vase ale Rusiei și Chinei care au patrulat zona din apropierea Alaskăi în 2023, fără să intre în apele teritoriale ale Statelor Unite.

China și Rusia au acum o cooperare strânsă în Arctica, a spus Liu Nengye, profesor asociat al Universității de Management din Singapore. „Este vorba de resurse, transport maritim, cercetare științifică, exerciții militare.”