Cercetătorii au descoperit rolul pe care l-a jucat o genă în procesul prin care oamenii preistorici s-au adaptat la clima mai rece din Eurasia, ceea ce le-a oferit un avantaj pentru supraviețuire odată ce au migrat din Africa, potrivit The Independent.

Oamenii au migrat din Africa acum aproximativ 70.000 de ani și aproape toți cei care trăiesc acum în afara continentului sunt urmași ai acelor pionieri timpurii.

Întrucât Africa i-a protejat pe strămoșii omului de condițiile reci ale erelor glaciare din trecut, ei au pierdut părul gros și s-au adaptat la căldura continentului.

Dar, pe măsură ce tot mai mulți oameni au migrat înspre regiuni mai reci, ei au evoluat de la o societate de vânători-culegători la una agricolă și pastorală.

Schimbările i-au forțat să se adapteze și au jucat un rol crucial în evoluția și diversitatea umană.

Mult timp, însă, felul în care primii oameni au reușit să trăiască în afara Africii, păstrându-și corpul cald atunci când se mutau în locuri extrem de reci, a rămas un mister.

Studiile din ultimele două decenii au arătat că variațiile de ADN din gena FTO asociată cu masa de grăsime și obezitatea determină capacitatea mai redusă a unui set de celule adipoase ale omului de a produce căldură.

Șoarecii fără aceste alterații ale genei FTO – numite variații de tip C – puteau produce mai bine căldură în țesutul lor adipos brun și rezistau mai bine la obezitate atunci când erau obligați să consume alimente cu conținut bogat de grăsimi.

Oamenii de știință au susținut că astfel de variații genetice ar putea fi legate de procesul de adaptare al mamiferelor la habitate reci.

În cel mai recent studiu, cercetătorii au analizat frecvența cu care această variație genetică se regăsește în rândul grupurilor de oameni preistorici și au descoperit că „cu cât era mai rece locația, cu atât mai des întâlnită era această variație”.

Schimbarea frecvenței cu care variația C apărea în rândul populației acestor oameni preistorici arată și „ruta migrației oamenilor moderni”, au spus cercetătorii.

Schimbarea s-a produs cel mai probabil datorită faptului că oamenii care s-au mutat din Africa în Eurasia au fost forțați să se adapteze la condiții mult mai reci.

„La fel ca picturile rupestre care decorează pereții Peșterii Blombos, ADN-ul nostru reprezintă un registru de încredere al fiecărui eveniment notabil de pe traseul complicat al evoluției omului”, au spus oamenii de știință.