Furia, teama și anxietatea continuă să mocnească în Amsterdam. Săptămâna trecută, suporteri israelieni de fotbal au fost atacați pe străzi, steaguri palestiniene au fost smulse de pe pereți și insulte antisemite au fost strigate în timpul revoltelor. Deși capitala olandeză se simte acum calmă, locuitorii și legiuitorii se tem că tensiunile încă nu au atins apogeul, potrivit CNN.

„Nu este vorba doar de antisemitism, ci și de rasism anti-musulman. Este vorba și despre xenofobie. Vedem o creștere a tuturor acestor tipuri de discriminare și rasism”, a declarat pentru CNN consilierul municipal Sheher Khan, liderul unui partid local care își propune să abordeze rasismul instituțional și islamofobia. „Și nici măcar nu cred, îmi pare rău să spun, că am ajuns la punctul de fierbere, deoarece cauzele profunde ale tensiunilor care au loc nu au fost abordate”.

Khan a declarat că cea mai mare problemă de fond pentru alegătorii săi este complicitatea guvernului olandez în direcționarea de arme și bani către războiul Israelului din Gaza. Comunitatea musulmană din Țările de Jos are aproximativ un milion de persoane, iar multe dintre acestea și-au exprimat sprijinul față de palestinieni.

„Pe lângă aceasta, avem un guvern de extremă dreapta, care este hotărât să dea vina pe minorități pentru problemele societății, în special asupra musulmanilor”, a adăugat Khan.

Dar cronologia declanșării tensiunilor în Amsterdam este diferită în funcție de comunitatea pe care o întrebi, potrivit CNN.

Unii rezidenți susțin că scânteia a apărut chiar săptămâna trecută, când fanii echipei de fotbal Maccabi Tel Aviv au dat jos steaguri palestiniene, au vandalizat taxiuri și au defilat pe străzi strigând sloganuri rasiste și înjurături, inclusiv sărbătorind atacurile militare israeliene din Gaza.

Au urmat atacuri violente asupra fanilor israelieni, mai multe persoane fiind rănite iar cinci au primit îngrijiri medicale. Primarul orașului a declarat săptămâna trecută că manifestanții s-au deplasat în grupuri mici în atacuri antisemite de tip „lovește și fugi”, străbătând orașul și vizând suporterii Maccabi.

Luni, un tramvai din vestul Amsterdamului a fost incendiat, iar polițiștii au fost loviți cu pietre. Într-o înregistrare video care circulă pe rețelele de socializare, micul grup de revoltați poate fi auzit strigând o insultă antisemită. Poliția a declarat marți că a arestat în total 68 de persoane în tot orașul în legătură cu revoltele, inclusiv 10 israelieni.

Alți locuitori din Amsterdam spun că tensiunile mocnesc în oraș de 15 - 20 de ani, odată cu creșterea extremei drepte și o creștere a antisemitismului și xenofobiei în întreaga Europă.

„Este ca un cocktail de emoții, de antisemitism, ură musulmană, atacurile care au avut loc (în Amsterdam), războiul din Israel și Palestina”, a declarat consilierul municipal Itay Garmy pentru CNN. Garmy, un cetățean olandez-israelian, îi îndeamnă pe oameni să fie preciși în modul în care vorbesc despre faptele de săptămâna trecută.

„Simt că unii oameni subestimează antisemitismul prin faptul că nu îl menționează sau spun că, din cauza huliganilor Maccabi, violența a fost justificată sau că violența a fost îndreptată doar împotriva huliganilor Maccabi”, a declarat Garmy. El a adăugat că teama este palpabilă printre locuitorii evrei de aici, în special după ce joia trecută au apărut mesaje pe rețelele de socializare în care oamenii discutau despre o „vânătoare de evrei”, potrivit unui raport al primarului din Amsterdam, Femke Halsema.

Alegători și prieteni i-au spus lui Garmy că acum le este teamă să poarte Steaua lui David sau kippah în public, iar unii și-au schimbat chiar numele în aplicațiile de taxi și ride-sharing pentru a evita să fie identificați ca evrei.

„Dar, spunând asta, simt că există lideri, de exemplu, premierul israelian (Benjamin Netanyahu), care exagerează pentru propria politică internă, și, de asemenea, liderul de extremă dreapta de aici, Geert Wilders, exagerează”, a adăugat consilierul municipal.

Primarul Halsema și alte autorități locale au fost, de asemenea, criticate de comunitățile musulmane și pro-palestiniene pentru că nu au subliniat acțiunile rasiste și amenințătoare ale suporterilor Maccabi în perioada imediat următoare violențelor și pentru că au oferit ceea ce ei consideră a fi o versiune distorsionată a evenimentelor.

Garmy și Khan au o istorie îndelungată de organizare a dialogurilor comunitare comune - ambii au declarat pentru CNN că ei cred că singura modalitate de a trece peste prejudecăți este de a vorbi cu cealaltă parte. Khan a adăugat că are impresia că guvernul țării încearcă să „dezbine și să cucerească” comunitățile olandeze.

În noiembrie anul trecut, la o lună după începerea războiului Israel-Gaza, populistul de extremă dreapta Wilders și Partidul Libertății (PVV) al acestuia au câștigat cele mai multe locuri în parlamentul olandez - un șoc pentru mulți oameni, având în vedere manifestul anti-islam, anti-imigrație și anti-Uniunea Europeană al lui Wilders.

Miercuri, Wilders a solicitat o dezbatere a deputaților cu privire la violențele împotriva fanilor Maccabi, iar partidul său a lansat ideea revocării cetățeniei olandeze pentru anumite persoane implicate în atacuri.

„Este într-adevăr atât, atât de manipulator... Nu face decât să înrăutățească lucrurile”, a declarat pentru CNN Jaïr Stranders, un regizor de teatru local și membru al consiliului Comunității Evreiești Liberale din Amsterdam. Stranders a condamnat retorica fermă a guvernelor olandez și israelian.

Imediat după atacurile asupra israelienilor, Netanyahu a îndemnat autoritățile olandeze să acționeze ferm și chiar a declarat că va organiza zboruri de evacuare. Oficiali israelieni de rang înalt au declarat că violențele aminteau de atacurile „pogromurilor” din secolele anterioare asupra evreilor europeni. Dar, în Amsterdam, mulți oficiali evrei locali, precum și primarul, au îndemnat să nu se folosească această descriere.

„Ceea ce fac anumiți politicieni de dreapta, ceea ce fac Netanyahu și politicienii israelieni... nu fac decât să arunce cu benzină pe foc”, a declarat Stranders, adăugând că anumite persoane din comunitatea evreiască care folosesc retorica încărcată au întreținut, de asemenea, frica. „Nu faceți decât să speriați propria comunitate”.

Există aproximativ 40.000 de evrei în Țările de Jos - mult mai puțini decât înainte de al Doilea Război Mondial - și nu este o comunitate singulară. Există evrei laici, evrei ortodocși, evrei israelieni, cei din diaspora, dar și alții. Stranders a declarat că, în prezent, un obiectiv-cheie este obținerea unui consens între persoanele din acest grup disparat pentru a reduce tensiunea.

În ceea ce privește antisemitismul, o parte provine din extrema dreaptă, a spus el, dar nici antisemitismul din extrema stângă și din comunitățile musulmane nu poate fi ignorat.

„Ceea ce vedeți este atunci când critica pe care oamenii o au asupra politicii Israelului și a modului în care își desfășoară războiul - uneori această critică este adresată evreilor și chiar într-un mod ostil”, a spus el. Stranders a remarcat faptul că mișcarea pro-palestiniană uneori „închide ochii” la modul în care se simte comunitatea evreiască, într-un oraș în care viața evreiască a fost în mod constant amenințată și în care sinagogile și școlile au necesitat în mod istoric protecție.

„Poate că prima dată a început prin a critica Israelul, dar apoi devine antisemitism”, a spus el.

La un protest pro-palestinian de miercuri, care a continuat în Piața Dam din Amsterdam, în ciuda interdicției poliției de a organiza manifestații în zonă, unele dintre scandări au fost clar anti-război. „Opriți bombardamentele”, au strigat protestatarii din mulțimea majoritar tânără și de stânga, în timp ce polițiștii i-au scos cu forța din piață și i-au mutat într-un parc unde protestul era permis.

„Sunt aici din cauza bombardamentelor asupra copiilor și femeilor din Gaza”, a spus Said Alawi, un bărbat în vârstă care stătea pe margine înainte ca poliția să ceară oamenilor să se disperseze.

Alawi locuiește în Amsterdam, dar a crescut în Maroc. „Cer eliberarea acestor oameni, eliberarea Palestinei, asta e tot”.

Dar alte scandări, precum înjurarea statului Israel, au fost clar mai ostile.

Liderii religioși din comunitatea musulmană colaborează cu poliția și cu oficialii primăriei pentru a încuraja dezescaladarea și chiar pentru a vorbi cu tinerii prezenți la proteste.

Un imam local și liderul moscheilor marocane din regiunea Noord-Holland, Abdelaziz Chandoudi, purta vineri un dialog cu șoferii de taxi din Amsterdam pentru a încerca să reducă tensiunile. De asemenea, el își folosește predicile din această săptămână pentru a îndemna tații să le vorbească fiilor lor și altor tineri, făcând apel la pace și compasiune.

„Încă din prima zi am încercat să folosim moscheile pentru a calma situația. La sfârșitul zilei, cel mai important lucru este securitatea”, a declarat Chandoudi pentru CNN. Dar el a adăugat că nu este corect să se dea vina pentru tulburări pe tinerii marocani, așa cum au făcut unele instituții media și politicieni olandezi de dreapta. „Ei sunt tineri olandezi”, a notat el, adăugând că Amsterdam este un oraș cu multe naționalități și multe valori care pot coexista pașnic.