Otzi, omul preistoric al gheţurilor, avea pielea mai închisă la culoare decât se credea până în prezent şi probabil o calviţie avansată, potrivit unui studiu publicat miercuri de Institutul Max Planck de antropologie din Leipzig, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Analiza genomului celebrei mumii din Europa, în vârstă de peste 5.000 de ani, a stabilit printre altele că strămoşii săi erau originari din Anatolia, a mai precizat institutul german, care a realizat studiul în colaborare cu Institutul de cercetare a mumiilor Eura, cu sediul la Bolzano, Italia.

Fiind un bărbat matur - vârsta la momentul morţii a fost evaluată la circa 45 de ani - Otzi nu mai avea probabil păr lung şi des, ci un păr foarte rar.

Genele sale arată o predispoziţie pentru calviţie, ceea ce ar explica şi „de ce nu s-a găsit aproape niciun fir de păr pe mumie”, a explicat coautorul studiului, Albert Zink, din cadrul Institutului Eurac.

În plus, cercetătorii considerau până în prezent că pielea mumiei a devenit mai întunecată în timpul perioadei petrecută în gheaţă, însă este vorba probabil „în mare parte de culoarea originală a pielii lui Otzi”, a precizat Zink.

Genomul „Omului Gheţurilor” a fost descifrat deja în 2012, dar cercetătorii au utilizat metode de secvenţiere îmbunătăţite, care permit rafinarea analizei, potrivit studiului.

Otzi prezintă de asemenea, în comparaţie cu contemporanii săi europeni, un procentaj genetic neobişnuit de ridicat provenit de la primii agricultori imigraţi din Anatolia, mai afirmă cercetarea.

Cercetătorii au dedus că provenea dintr-o comunitate alpină relativ izolată, care avea puţine contacte cu alte comunităţi europene.

Europenii din zilele noastre provin în mare parte dintr-un amestec de gene din trei grupe: primii vânători-culegători din Europa occidentală s-au contopit treptat cu primii agricultori care au migrat din Orientul Apropiat în urmă cu circa 8.000 de ani. Păstorii din stepele Europei de Est s-au adăugat amestecului în urmă cu circa 4.900 de ani.

Trăsăturile genetice ale acestei populaţii de stepă descoperite în patrimoniul genetic al lui Otzi cu prilejul unor prime analize nu au fost confirmate de noul studiu.

Eşantionul utilizat la vremea respectivă a fost contaminat de un ADN modern.

„Am fost foarte surprinşi să nu găsim nicio urmă a păstorilor din stepele Europei de Est în noul genom al lui Otzi, iar proporţia genelor de vânători-culegătorilor este de asemenea foarte slabă”, a precizat Johannes Krause, cercetător în cadrul Max Planck şi coautor al studiului. „Din punct de vedere genetic, pare că strămoşii lui au venit direct din Anatolia”, a adăugat el.

Otzi a fost descoperit în 1991 într-un gheţar din Alpii italieni. Descoperirea a făcut senzaţie, iar de atunci cercetătorii încearcă să-i refacă povestea vieţii cu ajutorul celor mai moderne tehnologii.

Potrivit cunoştinţelor actuale, măsura puţin peste 1,60 metri, avea o greutate de circa 50 de kilograme şi a murit ucis de o săgeată. Ultima lui masă înainte de moarte a fost probabil carne uscată de capră alpină.

Trupul său este conservat într-o cameră frigorifică de la Muzeul de Arheologie din Tirolul de Sud, în Bolzano, şi constituie o adevărată atracţie turistică pentru micul oraş alpin.