Victor Guzun, diplomat și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia, a vorbit, în cadrul emisiunii „În Fața Ta” difuzată duminică la Digi 24, despre digitalizarea serviciilor publice din Republica Moldova și, totodată, despre experiența sa în Estonia, țară în care locuiește, unde statul a integrat politicile pentru digitalizare într-un mod care reprezintă un model la nivel european.
„Republica Moldova este un caz foarte bun, este un un caz de succes în digitalizare. Strategia de transformare digitală spune foarte clar că până anul 2030 toate serviciile publice din Republica Moldova - ele sunt în jur de 700 - trebuie să aibă loc doar în format digital. Toate schimburile de date dintre toate instituțiile, tot până în 2030, trebuie să fie eminamente în format digital. Strategia spune foarte clar că niciun cetățean al Republicii Moldova (cetățeanul este plasat în centrul acestei strategii) nu trebuie să fie exclus din prevederile strategiei.
Un cetățean în Republica Moldova are o semnătură digitală în acest moment, deci oricare persoană o poate avea. Și asta este foarte important, pentru că astfel te poți autentifica în oricare sistem digital și acea instituție publică sau privată îți recunoaște toate drepturile. Poți să folosești o aplicație pe care o am în telefon, se numește EVO. Eu pot, spre exemplu, să văd care sunt documentele mele publice și nu mai am nevoie, spre exemplu, să am permisul de conducere cu mine, pentru că aplicația EVO din Republica Moldova este suficientă din punct de vedere legal. Pot face o programare la servicii publice, îmi pot face o aplicație pentru pașaport sau pentru buletin de identitate din aceeași aplicație. Semnez, autentific digital.
Mai mult decât atât, eu nici măcar nu trebuie să merg la o instituție publică, pentru că noi avem un program care se numește M-Delivery care-ți aduce document corespunzător acasă și nu contează dacă ești în Republica Moldova, în Estonia sau în SUA undeva. Deci e o familie întreagă de servicii digitale.
Cazierul judiciar, spre exemplu, care este cel mai utilizat serviciu public, de fapt, este un extras dintr-o bază de date, îl pot obține eminamente digital în acest moment. Noi avem o diaspora masivă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și pot face împuternicire pentru a mă reprezenta acasă, eminamente digital, la costuri zero și o pot face digital într-un minut. Sau, spre exemplu, se pot aplica la toate documentele”, spune Victor Guzun.
Acesta spune că în Estonia copiii semnează digital de la vârsta de 7 ani.
„Eu sunt foarte fericit să trăiesc într-o societate digitală, pentru că eu mă ocup de ceea ce mie îmi place. Eu nu am nevoie să merg la o instituție publică. Eu nu am nevoie să pierd timp, să stau în ambuteiaje, să stau pe frig, pentru că eu vreau să mă ocup de ceea ce-mi îmi place. Eu vreau să alerg dimineață, vreau să stau cu copilul meu. Și apropo, aceasta se pliază foarte bine și pe sistemul educațional, pentru că eu foarte des aud: uitați-vă copiii voștri.
În Estonia, copilul meu folosește doar sisteme digitale. Eu am un copil de 9 ani care, utilizând servicii digitale, școală digitală - apropo, copiii din Estonia semnează digital de la 7 ani și toți cetățenii și toți rezidenții din Estonia au semnătură digitală și prin lege, copiii semnează de la 7 ani - copilul meu are mult mai mult timp să se ocupe de chestii practice, să modeleze ceva, să meargă la un curs de robotică, să meargă la un curs sportiv și așa mai departe. Deci se eliberează un un volum enorm de mare de timp și de resurse pentru a se ocupa de ceea ce merită, nu de ceea ce ești obligat să faci”, afirmă diplomatul.
Guzun precizează că „în Estonia de 20 de ani este implementat votul electronic și nu se fură alegerile”.
„Așa nu s-a furat niciodată niciun vot, chiar dacă Estonia a invitat cei mai buni experți internaționali să facă probe ale sistemului electoral. Deci, în 20 de ani, din 2005, se implementează acest acest sistem de vot. Eu votez permanent doar online, cu semnătura digitală pe care o am.
Totodată noi am lucrat foarte mult cu politicienii din diverse partide și i-am rugat foarte mult și asta vreau, să insist la această idee. Votul electronic sau implementarea votului electronic nu trebuie să fie un subiect de discuție politică. Este un subiect de asigurare a cetățeanului la dreptul său suprem. Dreptul de a vota în mod specific în Republica Moldova este foarte important. Noi avem un număr masiv de cetățeni a Republici Moldova, mai mult de 25, poate 35% din cetățenii Republici Moldova care locuiesc în diaspora și care nu au posibilitatea să-și exercite dreptul lor suprem. Deci trebuie scoasă din ecuație această discuție politică, este o chestie de implementare tehnică a posibilității de vot.
Digitalizarea nu este un aspect tehnologic, spre mirarea multora care, eventual, ascultă această discuție. Se creează o impresie că majoritatea oamenilor înțeleg că e o dimensiune tehnologică care cumva, cineva trebuie să se ocupe din perspectivă tehnologică. Eu zic că 90% din digitalizare, aceste efort, este, de fapt, o chestie de societate și de dimensiune umană și doar 10% este tehnologia.
Am avut mai multe discuții cu mai mulți, cel puțin trei miniștri ai digitalizării din România pe această tematică. Am participat în mai multe formate, pentru că eu colaborez și cu instituțiile publice din Republica Moldova, la nivel guvernamental. Ce putem noi să învățăm de la Estonia? Nu doar ce au făcut, dar, mai important, ce nu trebuie făcut, deci acele greșeli pe care, eventual, le-au făcut estonienii și aceasta este, de fapt, lecția supremă pe care Estonia o poate oferi României, dar și Republica Moldova: cum să nu facem lucruri, ce greșeli nu trebuie să facem”, mai susține Victor Guzun.