La doar patru luni după ce SUA s-au retras din Afganistan, capitala țării a fost cucerită de talibani. Efectul de domino a fost devastator pentru trupele care le-au ținut piept rebelilor atâția ani de zile. Azi, o soartă similară îi bântuie pe aliații Statelor Unite din Europa, care se tem că dependența față de Washington pentru menținerea în stare de funcționare a armamentului cumpărat din America i-a lăsat într-o poziție vulnerabilă, relatează Financial Times.
Când politica externă a Statelor Unite se schimbă brusc, armele rămân, dar companiile militare private, piesele de schimb și actualizările de software dispar peste noapte. „Când contractanții s-au retras, a fost ca și când am scos toate piesele din grămada Jenga și ne așteptam că o să rămână în picioare”, a spus un comandant american anul trecut despre retragerea armatei americane din Afganistan în 2021.
Țările europene ar trebui să fie îngrijorate, după ce au văzut cum Donald Trump l-a tratat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a spus Mikael Grev, fost pilot de avion de luptă Gripen și actual director executiv al companiei militare AI Avioniq din Suedia. „Țările nordice și baltice ar trebui să se gândească: va face și cu noi la fel?”
Îngrijorările sunt atât de mari încât se discută chiar posibilitatea ca Statele Unite să aibă capacitatea secretă de a imobiliza de la distanță oricând dorește avioanele și sistemele de arme vândute inclusiv aliaților europeni.
Cu siguranță, SUA au capacitatea de a dezactiva unele sisteme cu „câteva coduri” de programare, a spus directorul general al firmei de consultanță AeroDynamic Advisory, Richard Aboulafia.
„Cele mai multe armate europene depind foarte mult de Statele Unite pentru sprijin în comunicații, în războiul electronic și în aprovizionarea cu muniție în orice conflict serios”, a spus și Justin Bronk, cercetător principal al Royal United Services Institute (Rusi).
La capitolul echipamentului militar, 55% din importurile Europei au venit din America în perioada 2019-2023, potrivit Stockholm International Peace Research Institute.
După amenințările lui Trump privind controlarea Groenlandei, miniștrii danezi au transmis că vor încerca să consolideze apărarea insulei, inclusiv prin extinderea unui aeroport pentru a putea fi folosit de avioane militare F-35 cumpărate din SUA.
„Ce sens are ca Danemarca să trimită F-35-uri ca să protejeze Groenlanda?” a întrebat Sasha Tusa, analist din domeniul aerospațial și al apărării, care a precizat că avioanele ar putea deveni imposibil de folosit dacă Statele Unite doresc să le imobilizeze.
Avioanele sunt dependente de actualizări și operațiuni de mentenanță desfășurate cu regularitate prin Sistemul Informațional Logistic Autonom al SUA, care va fi în curând înlocuit cu programul Odin - Rețeaua Integrată de Date Operaționale. Aceste sisteme gestionează totul, de la planificarea misiunilor și bazele de date privind amenințările de securitate cibernetică și până la diagnosticele de întreținere a echipamentelor.
„Problema cu echipamentele militare foarte sofisticate este că necesită atât de multă susținere din partea vânzătorului încât dacă acesta se decide să pună capăt sprijinului, echipamentul nu mai funcționează - dacă nu chiar imediat, atunci foarte, foarte repede”, a explicat Tusa.
Mai mult de jumătate din avioanele de luptă avansate ale Europei (în special, F-35 și F-16) au fost cumpărate din SUA. Cu toate că unele țări, precum Marea Britanie, dețin un anumit grad de „suveranitate operațională”, niciun aliat al Americii nu are nivelul de acces al Washingtonului la codul sursă al sistemelor de producție americană pe care le operează.
Departamentul apărării din Elveția a precizat că avioanele sale F-35 pot fi folosite „în mod autonom”, dar că niciun avion de luptă avansat din Occident nu este complet independent de sistemele de comunicații și de navigație prin satelit ale Statelor Unite – nici măcar echipamentul militar realizat de producători europeni.
Rachetele balistice Trident cu care sunt înarmate submarinele britanice sunt produse și întreținute de compania americană Lockheed Martin. Dacă Statele Unite ar decide să nu se mai ocupe de mentenanța rachetelor, „ar fi sfârșitul relației speciale dintre Regatul Unit și SUA”, a spus Malcolm Chalmers, directorul general adjunct al Rusi.
Rachetele Trident rămân un „un punct critic de vulnerabilitate pentru Regatul Unit”, a spus analistul Nick Cunningham de la Agency Partners.
Funcționarea celor mai importante echipamente de supraveghere, spionaj și strângere de informații din flota aeropurtată a Europei – precum avioanele de spionaj Rivet Joint ale Marii Britanii, vânătoarele de submarine P8 Poseidon folosite de Norvegia și, pe viitor, de Germania, avioanele de cercetare și avertizare Wedgetail și dronele Protector – depinde de colaborarea cu SUA.
Printre celelalte sisteme de arme vulnerabile se numără și elicopterele Chinook și Apache și sistemele de apărare antiaeriană Patriot.
Dar și industria de apărare a Statelor Unite are de suferit și, potrivit unor analiști, ar putea fi chiar principala victimă a incertitudinii instaurate după revenirea lui Trump la Casa Albă. „Încrederea este ceva ce poți să distrugi doar o singură dată”, a spus Tusa.
Cu toate că până acum niciun contract cu companiile militare din SUA nu a fost anulat, Europa cu siguranță va căuta pe viitor să dezvolte o abordare mai independentă în privința înarmării.
„Practic, semnalează începutul sfârșitului alianței occidentale sau, cel puțin, a părții care implică SUA”, a spus Aboulafia. „Dumnezeu să ajute industria de armament a Statelor Unite. Este catastrofal din privința exportului.”