În timpul discuției telefonice cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump a propus o idee foarte neobișnuită: ca Statele Unite să preia controlul asupra centralelor nucleare ale Ucrainei, argumentând că acest lucru le-ar oferi „cea mai bună protecție”. De ce ar fi interesată America de sectorul nuclear al Ucrainei și ce obstacole stau în calea unei astfel de inițiative, în afară de posibilul refuz al Kievului?

Președintele american a spus că ajutorul Statelor Unite ar putea fi foarte util pentru Ucraina în privința administrării centralelor sale nucleare, având în vedere „expertiza” americană în domeniul energiei electrice și utilităților publice, a transmis Casa Albă după apelul de miercuri dintre cei doi președinți.

„Deținerea de către America a acelor centrale ar fi cea mai bună protecție și sprijin pentru infrastructura energetică a Ucrainei”, a mai spus Washingtonul.

Ideea i-a luat prin surprindere pe oficialii și experții în energie de la Kiev. Zelenski a părut să respingă propunerea joi, spunând că centralele nucleare sunt deținute de stat și că nu pot fi privatizate, dar a spus că cooperarea economică cu SUA este binevenită.

Doar una dintre cele patru centrale nucleare ale Ucrainei – cea din Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei – a fost menționată în discuțiile dintre Trump și Zelenski, potrivit președintelui ucrainean.

„Dacă americanii se gândesc cum să găsească o cale să ieșim din această situație, dacă vor să o ia de la ruși, să investească în restaurarea ei, atunci asta este o întrebare deschisă”, a spus el într-o conferință de presă în timpul unei vizite în Norvegia.

În afară de confuzia provocată de ce s-a discutat mai exact între Washington și Kiev, un lucru este clar: Trump vrea să beneficieze cât mai mult de pe urma economiei ucrainene.

Trump a cerut deja ca America să obțină accesul la mineralele critice ale Ucrainei, spunând că implicarea economică a Statelor Unite în această țară le-ar oferi ucrainenilor cea mai bună garanție de securitate, pentru că Rusia ar fi mult mai puțin dispusă să atace un teritoriu în care americanii au interese de afaceri.

Centralele nucleare ale Ucrainei construite în vremea sovietică au reprezentat coloana vertebrală a rețelei sale de energie în timpul războiului, alimentând până la două treimi din necesarul de electricitate al țării.

Cu toate că Moscova a atacat neîncetat centralele termoelectrice și hidroelectrice ale Ucrainei din dorința de a pune la pământ rețeaua energetică a țării invadate, rușii s-au ferit să atace instalațiile nucleare, care ar putea declanșa un dezastru radiologic.

În aceste condiții, guvernul ucrainean a inițiat planuri pentru construcția mai multor reactoare nucleare, susținând că este singura soluție viabilă pentru a asigura securitatea energetică pe termen lung.

Aici ar putea intra în joc interesele de afaceri ale americanilor. Cu puțin timp înainte de război, compania americană de tehnologie nucleară Westinghouse a semnat un acord cu Energoatom, compania nucleară deținută de statul ucrainean, pentru construcția a cinci reactoare.

După ce Rusia a invadat Ucraina, numărul de reactoare incluse în acord a fost crescut la nouă, iar cele două companii au fost de acord să coopereze și pentru construirea unor centrale mai mici în Ucraina.

Pentru Westinghouse, acordul a reprezentat o victorie importantă, după ani de zile în care s-a chinuit să intre pe piața nucleară ucraineană dominată de Rosatom, gigantul rus al energiei nucleare.

Compania americană este în special interesată de centrala nucleară cu șase reactoare din Zaporojie care, înainte de război, folosea combustibil și tehnologie din SUA. Centrala a fost capturată de Rusia în martie 2022 și nu mai alimentează cu electricitate rețeaua ucraineană.

Westinghouse „va beneficia cu siguranță” dacă centrala s-ar întoarce sub controlul Kievului, a explicat Andrian Prokip, expert în domeniul energiei de la Institutul Kennan din Washington.

Nu se știe sigur dacă Trump a discutat soarta centralei din Zaporojie cu președintele rus Vladimir Putin în discuția telefonică pe care cei doi lideri au avut-o joi.

Oficialii ucraineni au insistat în discuțiile cu Trump asupra faptului că, dacă SUA doresc să aibă acces la mineralele ucrainene, vor avea nevoie de capacitatea de producție a energiei electrice pe care o are centrala din Zaporojie, întrucât extracția mineralelor și procesarea lor consumă multă energie.

Una dintre marile problemele pe care SUA le-ar întâmpina ar fi privatizarea Energoatom, compania deținută de statul ucrainean care generează cele mai mari venituri pentru Kiev.

Aproape întreaga clasă politică din Ucraina se va opune în mod vehement privatizării Energoatom, a spus și Victoria Voițițka, fostă membră a parlamentului ucrainean care a făcut parte din comisia pentru energie.

Zelenski a abordat și acest subiect în conferința de presă susținută după apelul cu Trump. Dacă Rusia ar ceda controlul asupra centralei – ceva ce pare improbabil pentru mulți ucraineni – „a înmâna pur și simplu centrala” Statelor Unite nu ar fi posibil pentru că „este a noastră și este pământul nostru”, a spus președintele ucrainean.

Repunerea în funcțiune a centralei ar fi o altă provocare majoră. Zelenski a spus că ar fi nevoie de doi ani și jumătate pentru a readuce centrala Zaporojie în stare de funcționare.

Deși toate reactoarele au fost oprite, riscul unui accident nuclear este mai ridicat acum, după ce liniile electrice care aprovizionau centrala au fost tăiate în repetate rânduri și un baraj din apropiere a fost distrus, ceea ce a redus accesul la apa de răcire de care este nevoie pentru menținerea în funcțiune a sistemelor critice de siguranță și pentru prevenirea topirii miezului radioactiv.

Zelenski a spus că s-au făcut „pași buni” în discuțiile cu Trump despre centrala nucleară, dar că nu este sigur că se va ajunge prea repede la un rezultat concret.