Gorilele vestice de câmpie care își administrează propriul tratament în încercarea de a vindeca anumite afecțiuni ar putea arată indicii pentru descoperirea unor noi medicamente în viitor, potrivit oamenilor de știință. Cercetătorii din Gabon, Africa, au analizat plante tropicale consumate de gorile - și folosite și de vindecătorii locali - identificând patru cu efecte medicinale. Studiile de laborator au arătat că plantele erau bogate în antioxidanți și antimicrobieni, informează BBC.

Gorilele vestice de câmpie se tratează singure prin selectarea plantelor cu proprietăți vindecătoare. Un urangutan a apărut recent în presă fiindcă a folosit o pastă vegetală pentru a vindeca o rană. În cel mai recent studiu, botaniștii au înregistrat plantele consumate de gorilele din Parcul Național Moukalaba-Doudou din Gabon.

Ei au selectat patru arbori care ar putea fi benefici, pe baza interviurilor cu vindecătorii locali: arborele kapok (Ceiba pentandra), dudul galben gigant (Myrianthus arboreus), tecul african (Milicia excelsa) și smochinii (Ficus). Scoarța copacilor - folosită în medicina tradițională pentru a trata orice, de la afecțiuni stomacale până la infertilitate - conținea substanțe chimice cu efecte medicinale.

Toate cele patru plante au prezentat activitate antibacteriană împotriva a cel puțin o tulpină multirezistentă a virusului E.coli. Arborele kapok, în special, a arătat o „activitate remarcabilă” împotriva tuturor tulpinilor testate, spun ei.

„Acest lucru sugerează că gorilele au evoluat pentru a mânca plante care le ajută și scoate în evidență lacunele uriașe în cunoștințele noastre despre pădurile tropicale din Africa Centrală”, a spus dr. Joanna Setchell, antropolog la Universitatea din Durham, Marea Britanie, care a lucrat la studiu cu oameni de știință gabonezi. 

Gabon are păduri vaste neexplorate, care găzduiesc elefanți de pădure, cimpanzei și gorile, precum și multe plante necunoscute științei. Braconajul și bolile au dus la dispariția unui număr mare de gorile. Ele sunt clasificate ca fiind în pericol critic pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Cercetarea este publicată în revista PLOS ONE.