În Rusia, însă, corupția din era Boris Elțin nu a fost învinsă niciodată, ci doar transformată. Dezvoltarea economică s-a bazat excesiv de mult pe resursele naturale, la fel cum și economia chineză încă mai este dependentă de exportul masiv de mărfuri ieftine.

În timpul Războiului Rece, relațiile dintre Rusia și China erau tensionate. Acum, însă, cele două țări sunt mai apropiate ca oricând, ca urmare a viziunii comune a celor doi lideri.

Beijingul a empatizat cu problemele economice ale Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea și izbucnirea conflictului din Estul Ucrainei.

Rusia îi va vinde Chinei gaz natural de 400 de miliarde de dolari în următorii 30 de ani. Cele două țări vor construi o cale ferată peste granița comună și își vor dezvolta împreună sistemele de navigație prin satelit care rivalizează cu GPS-ul administrat de Statele Unite.

În schimbul acestor proiecte comune care dau o mână de ajutor economiei rusești, Kremlinul susține China pe scena geopolitică. Televiziunile rusești de stat deja au început să spună că protestele pentru democrație din Hong Kong sunt orchestrate de americani.

Însă e greu de spus cât de mult poate ține această prietenie ruso-chineză. Pentru că, în ciuda tuturor trăsăturilor pe care le au în comun, Xi Jinping și Vladimir Putin sunt despărțiți de o mare diferență.

Vladimir Putin este un lider autoritar, aflat deja de 15 ani la putere. Președintele chinez are însă mandatele limitate. Nu poate sta la putere mai mult de zece ani, dintre care deja au trecut doi. Deși China are un regim cu partid unic, deseori asociat cu autoritarismul, în clasa politică de la Beijing s-a introdus rotirea cadrelor la nivel înalt pentru a preîntâmpina acumularea de putere și eșuarea în dictatură.